Notre-Dame de Paris

Drama

Timpul rebel
S-a cocoţat
Peste oameni
Şi i-a sedus perpetuu
Dinaintea erei noastre
Şi până în ziua de azi
Precum cocoşatul
De la Notre-Dame
Dinainte de incendiu
Şi cât o mai fi
Drama timpurilor
Până în ziua de apoi.

poezie de David Boia (17 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea la mască

Ochii năstruşnici, năluci cunoscute,
îndoliaţi, faţă în faţă cu miraza spartă
scrutând ca o garguie cocoţată pe Notre-Dame
spre gândacii mici cât nişte gămălii de ace
striviţi de ancora unei raţiuni
ascultată ca o mezzosoprană.

poezie de Roberto Kuzmanovic din Cu tine capăt glas (5 aprilie 2017)
Adăugat de AnaM Oarga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arhitectul mării

Ghidrinu-n apa lui credulă
Ce coboară pân' la Notre-Dame

Îşi face-un cuib de alge-n unda
Curgătoare-a inimilor noastre

Cu acul verde-al trupului îşi coase
Zidurile straşnicei lui case

Şi devine-albastru şi-auriu şi roş de fericire
Devorând cărnurile nopţii.

poezie celebră de Yvan Goll din Les Georgiques Parisiennes (1951), traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orasul de cerneala

Sena - fluviu de cerneală
cu anticari vetuşti de când lumea,
oraşul furnicar se ridică pe schelă
cu viteza metrourilor ce ies din pământ.
Notre-Dame măsoară timpul prin porii ce respiră
o dată la o mie de ani.
Oraşul - fluviu de cerneală
spre care trag toate trenurile fără stăpân.

poezie de Gina Elena Afrasinei
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris, efect de dimineaţă

Abea aştept o zi cu soare,
O auroră ca-n poveşti,
S-o iau pe "Corso" la plimbare
Printre parfumuri franţuzeşti.

Nu mai fumez de dimineaţă,
De ce să trag tot fumu-n piept,
Când Notre-Dame, efect de ceaţă
Mă-nvăluie pe malul drept?!

Decât"avoir", mai bine "etre"
În zori boem, căci mi-e egal
De hoinăresc prin Place de Tertre,
Prin Montparnasse sau Place Pigale.

La Luvru-i mare-nghesuială,
"Merci monsieur","au-revoir"şi"pa",
Mai bine-o iau pe Mona Lisa
Cu tot cu zâmbet, la şosea.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris, efect de seară

Abia aştept o zi de toamnă
Târzie, ca un vers postum
Şi-nmiresmată ca o doamnă
Ce-şi picură pe piept parfum,

S-o iau pe "Corso" la plimbare
La ceas de seară, diafan,
Cu Mona Lisa zâmbitoare,
De-un farmec... pur parizian.

Nu mai fumez din primăvară,
Nu vreau ca zilele să-mi frâng,
Când Notre-Dame, efect de seară,
Mă-nvăluie pe malul stâng.

N-ai vrea să mergem în urcuş,
Montmartre să-l vedem de-aproape,
Ori să luăm un "bateau-mouche"
Şi-agale să plutim pe ape?!

[...] Citeşte tot

poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primavara inutilă

Sufocată de viaţa cu program
Şi de-acelaşi "va urma" cotidian
Al savanţilor cu barbă, cu şoşoni şi ochelari -
Pedagogi şi profesori octogenari
De algebră, geografie şi pian -
Primăvara
A izbit cu pumnu-n geam
Şi-a fugit din pension
De la "Notre-Dame de Sion".

I-am citit isprava-n calendar
Şi-am pornit îndată după ea
S-o-ntâlnesc în Cişmigiu
Sau la Şosea,
Cum făceam alt'dată-n fiecare an,
Când eram şi eu ca ea - un licean
Cu frecvenţa cursurilor pe… trotuar…

Dar de data asta, nu ştiu cum,
N-am dat nici măcar de urma ei pe drum...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză catharsis

De nu erai tu...
Pentru cine existam
De nu erai tu... izvor heruvim
De unde setea mi-o ostoiam
De nu erai tu... munte Sinai de pe Venus
Unde focul-l şimţeam
De nu erai tu... şotron de Univers
Unde mă prăbuşeam ca un astru in vers
De nu erai tu... nur de Golgotă
Unde-mi răstigneam chinurile
De nu erai tu... vitraliu de Notre-Dame
Unde aş putut cu ochii vede
De nu erai tu... coapsă de curcubeu
Unde curgeam in sudoare eu
De nu erai tu... sărut de Magdalenă
Unde tălpile mi le odihneam..

De nu erai tu... frunză catharsis
De unde respiram...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ADIO SINCER, EUROPA!

Îţi spun adio, Europa,
Adio Timermans şi Weber,
Sună în Ierihon trompeta,
Adio cremvurşti şi cu lebăr.

Din goticele abatoare,
Nici un şoric mai cumsecade
Şi asta tare mă mai doare,
Că-n gurile de nătăfleaţă
Nici mălăiaţa nu mai cade.

Te înjunghiară mişeleşte,
Exodurile de fanatici,
Cu ordine sunând nemţeşte,
Extremele prefabricate,
În agenţii cu inşi plasmatici.

Perfidul Albion prin brexit,
A şters-o celtic, englezeşte,
Gaulaiteri cu magister dixit,

[...] Citeşte tot

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Notre Dame

La Notre Dame statuile ard sfinte
Istoria se zbate prin tunel
O rog să stea departe de lumină
Să nu rămână speranţa fără cer

La Notre Dame din turlă zboară păsări
Cu inima-n credinţă prin tristeţi
Se-aude cântul plâns de îngerul din oameni
Şi nu mai ştiu să număr iubirea dintre vieţi

Aş vrea să te ating să-ţi fac din rană ora
Pe care s-o opresc în turnul încă-n vânt
Dar bate dinspre ceruri un clopot de uitare
A sângelui prelins din trupuri spre pământ

La Notre Dame lumina arde urma
Privirea în genunchi sărută tălpi şi spini
Şi-îmbrac în neputinţă al zilei zor de mâine
Cu dragostea, credinţa înveşmântate-n crini
la Notre Dame...

[...] Citeşte tot

poezie de Ileana Popescu Bâldea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!