Poezii despre Vlad Țepeș și viață
poezii despre Vlad Țepeș și viață.
Vino Țepeș
Vino Țepeș ca să vezi
că munții nu mai sunt verzi.
Din "codrul frate cu românul"
dispare bradul și gorunul.
Dealul rămâne golaș,
oile fără imaș.
Vino Țepeș, bagă groază,
că țara ne-o ruinează,
românii se-înstrăinează.
Char de nu-s copaci de țeapă,
scoate sabia din teacă
și lovește-i la grumaz.
Scapă țara de necaz!
Nu mai vrem, ca altădată,
să cerșim din poartă-n poartă.
Vino Țepeș, ia puterea
că ăștia ne vând averea.
Ne vând tot așezământul.
Ne vând viața și pământul.
Vino Țepeș de îi leagă!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigătul mamelor
Multe mame-îndurerate
Strigă-n stradă disperate:
Ne-ați adus lacrimi pe față,
Ne luați dreptul la viață.
Voi v-ați ridicat palate.
Copiii noștri nu au lapte.
Aveți mașini, aveți de toate.
La gură ne-ați pus lăcate.
Noi n-avem dreptul să vorbim.
Avem doar dreptul să murim.
Voi în desfrâu vă lăfăiți,
Din munca noastră huzuriți.
Spune-ți voi: asta-i dreptate?
Binele, așa se-împarte?
Voi adunați miliarde,
Nouă sufletul ne arde.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (10 iunie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veniți
Veniți creștini ca toți păgânii,
Ca să vedeți cum vede chiorul,
Ce bine mai trăiesc românii
Și cât de tragic e umorul!
...
Veniți în dimineața serii,
Ca să urlați cu dulce glas,
Când Țepeș mângâie boierii
Și Venus se scobește-n nas!
...
Veniți ca să priviți în noapte,
Cum Don Quijote-și bate mânza,
Cum rage Apis calm, în șoapte
Și ce frumos miroase brânza!
...
Priviți zambila din pelagră
Și-o să vedeți iubind infernul,
Cam cât de sus e Marea Neagră
Și unde a căzut Guvernul!
poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gheorghe (pentru toți epigramiștii cu acest nume)
La mulți ani, Gheorghe mărite,
Ce balauru-ai străpuns
Cu sulițele ascuțite,
Dar și Țepeș te-a ajuns...
Dar și tu, ca în legendă,
Mai prejos nu te-ai lăsat
Și cu mutra-ți tare blândă,
Ici și colo-ai înțepat...
E firesc, respecți legenda,
Să fii blând, dară și dur,
Că nu vrei să lași agenda
Goală, fără de cusur...
Nu te supăra Gigele,
Scrisa-mi cum dicteaza rima
Și-nțepările nițele
Nu-mi... diminuează stima...
[...] Citește tot
poezie de Constantin Enescu (22 aprilie 2009)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata de la Cozia
Trâmbița răsună sus pe coasta verde;
Armia lui Țepeș printre brazi se pierde.
- "Iată! strig vitejii, mândrul căpitan
Ce-a ucis cu mâna-i pașa musulman!"
Domnul îl sărută și cu bucurie:
- "Spune-mi, vrei tu aur, ranguri sau soție?
Dacă vrei avere, da-ți-voi cât vei vrea;
Dacă vrei soție, da-ți-voi fata mea!"
- "Doamne! nu voi aur, nici onori deșarte:
N-am venit în lupte sa-mi trag așa parte;
Plângerile țării brațul mi-a-narmat;
Pentru-a ei scăpare astăzi m-am luptat.
Iar de este vorba să-mi dai soțioară,
Află că eu însumi sunt o fetișoară!"
La aceste vorbe junele frumos
Coiful își aruncă, păru-i cade-undos.
Toată adunarea vede cu răpire
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu năduf
În Bucureștiul iubit
Negura iar s-a ivit,
Gunoaiele's la tot pasul
Ca să le iei cu fărașul,
Viața s-a scumpit mereu,
Văleleu și văleleu.
Leafa o privești nătâng,
Căci banii nu-ți mai ajung,
Pensia-i atât de mică
Că nu mai poți să iei nimica.
Carnea nu poți cumpăra,
Că nu mai ai nici o para,
Mezelurile cu muștar,
Le privești în galantar,
Untul, brânza, știi mata,
Au ajuns o trufanda,
Mărul nostru și cu para
Mai scumpe-s ca portocala.
Doctoriile, bădie,
Au ajuns bijuterie.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țepeș Vodă zis Dracula
Țepeș, zis Dracula
mulți a speriat,
i-a-nțepat cu "sula"
și i-a spânzurat.
Căci, doi soli porniră
la împărățime,
și-ndată vestiră
despre boierime.
Boierime care
moarte au jurat,
Țepeș, să-l omoare
astăzi, spânzurat.
Țepeș auzind
iute s-a sculat,
și viteaz fiind
el a cuvântat:
[...] Citește tot
poezie de Paul Preda Păvălache, după Dimitrie Bolintineanu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciocoii politicieni
Ciocoii politicieni, au fost școliti in alte vremi,
Foști politruci, foști activiști, se dau astăzi capitaliști...
Din mari intenții declarate, ei le-au bulibășit pe toate,
Și-n sărăcie ne-au adus, făcând, spunând, ce au de spus.
Politica o fac cu banii, strânși cu mult chin de toți sărmanii ;
Au secretare, limuzine și toți se vor oameni de bine!
Se ceartă intre ei ca chiorii, cu-atâta sârg că-ți dau fiorii,
Iar țara au lasat-o baltă, cu multe biruri și indatorată.
Nu au obraz, nici vreo rușine, ne mint pe tine și pe mine...
Cum că va fi cândva mai bine!
Toți, deputați și senatori, niște-nbuibați și niște trădători,
Toacă bugetul în neștire, fară să dea vreo mulțumire
Poporului ce i-a votat... pretind că au de redactat
Vreo lege cum au mai făcut și camarila au satisfăcut.
Poporul rabdă că-i recesiune, al lor salariu e-n ascensiune...
Au privilegii, pensii și diurne, fond forfetar ( ca de pe altă lume! )
Cu ei n-avem nici o speranță, să țină țara-n vreo balanță,
Oportuniști și infantili, se poartă ca niște vechili...
Fabrici, resurse au vândut și-astăzi trăim din împrumut,
Toți, fară de excepție, sunteți pentru popor decepție.
[...] Citește tot
parodie de Nelu Preda (8 mai 2012)
Adăugat de Nelu Preda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călător în timp...
Trecut, prezent și viitor
E sensul cunoscut al vieții,
Să îl accepți, nu e ușor,
Căci duce-n bezna nopții.
Dar cine-i omul pe Pământ?
Are vreun drept să nege?
Fiind conceput din miezul sfânt,
Urmează doar o lege.
Aș vrea să mă întorc în timp,
Să îmi cunosc strămoșii,
S-ajung, poate, și-n Olimp,
Sau unde mă duc pașii.
Și Dumnezeu m-a ascultat,
Mi-a îndeplinit dorința,
Am hoinărit și am umblat,
Să-mi liniștesc conștiința.
[...] Citește tot
poezie de Lucian Santa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Făt-Frumos
Unde-a plecat, călare, Făt-Frumos,
De nu se mai zărește nicăierea,
Oricât și-ar pune soarele puterea,
Oricât s-ar pogorî luna de jos?
Munții pustii, cu piscurile cată
Mâhniți, din cer, în valea de granit,
Ca să-l mai vadă, cel puțin o dată,
Viu dacă-i viu, sau mort de-o fi murit.
Cântecul lui, de care țara toată
Era învăluită ca-ntr-un vis,
De sta și ochiul șoimilor închis
În ascultare, s-a oprit deodată.
S-a rupt din codri, s-a pierdut din șes
Și, goală ca de suflet, tristă, țara
Nu mai găsește parecă-nțeles.
De ce e ziuă și se lasă seara.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Vlad Țepeș și viață, adresa este: