Poezii despre William Shakespeare și adevăr
poezii despre William Shakespeare și adevăr.
Shakespeare altfel
Restul nu-i tăcere
restul e o rană
dacă vreau pot cere
doar otravă-n cană
Restul e o rană
pielea mea e cerul
o corabie umană
care-i adevărul
Restul meu e cerul
dacă vreau pot cere
să-nflorească mărul
restul e tăcere
Restul e o rană
vai comedie umană
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul românului dezromânit
Înfrângerile neamului fac din durere un rai,
O primăvară a instinctelor ne pierde solemn,
Trăim într-o țară condusă, cu cranii de lemn,
O, Doamne, nu ne pierde-n abis, în tropot de cai...
Ne îmbătăm cu nimic, în prea-adormiri de alai,
Shakespeare și Dumnezeu ne fac câte-un semn,
Rostul metafizic al patriei ne-ar putea fi îndemn,
Căci, timpul ne surâde voluptos și, aproape, corai!
Ne-am pierdut darul demnității, vai!, pe traseu,
Deși, întâia lacrimă verde a lui Adam ne-a unit,
În fiecare român adevărat e mereu un non-eu,
O lepădare patetică și, Doamne, un gând ostenit,
O despatriere lăuntrică, un vifor, un vânt-alizeu,
O, Doamne, e vremea românului dezromânit!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carusel (în loc de prolog)
Imprudent am pus culorile în morișcă
Și le-am învârtit,
Le-am învârtit până la alb.
S-au dus de-a valma anii,
Amintirile, visele
Într-un tărâm de o culoare fără culoare.
Am vrut să mă opresc puțin, să strig la ele,
Dar și strigătul s-a oprit în cascadă.
Torentul mi-a luat cuvintele neauzite
Și le-a târât în marele infinit al mișcării.
O pălărie de paie, uitată la cișmea,
Și plânsul meu de-acasă, s-au învârtit până la alb.
Un ghiozdan cu manuale,
În timp ce căscam gura la vitrină,
Șterpelit de cineva, s-a învârtit până la alb.
Vecinul bătut cu varga, la gardul cu sârmă ghimpată,
De soția lui geloasă,
S-a învârtit până la alb.
Întâia senzație de înot și întâia probă de înec
La ștrandul Bivol, s-au învârtit până la alb.
[...] Citește tot
poezie clasică de George Meniuc (1986)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet XXX
Când în gândurile mele rechem din întunericul tăcerii,
Atât de des, amintirea altor vremuri, de demult trecute,*
Suspin după lucruri de dincolo de pânzele vederii,
Din doruri vechi curg lacrimi noi pentru cele-n veci pierdute.
Apoi, cu ochi uscați de plâns, arunc o privire
În fiecare vis spre prietenii răpiți de mâna vitregă a sorții
Și tânjesc din nou după aceeași imposibilă iubire,
Și-mi este dor de toți cei ascunși de neagra noapte-a morții:
Mă întristez pentru toate florile durerilor neofilite
De-altădată, la nenorocirile trecute mă-ntorc iarăși
Jelind niște păcate care-au mai fost cândva jelite
Și, deși plătite, le mai plătesc o dată. Am fost tovarăși.
Dar de câte ori mă gândesc la tine, prieten drag, toate
Pierderile mele parcă nici n-au fost, iar regretele-s uitate.
[...] Citește tot
poezie de William Shakespeare, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rogvaivpoem
absența ta
mi-era foarte somn
îmi doream să adorm
să am un somn fără vise
prezența ta
eram foarte viu
& voiam să-mi pierzi visele
ca-n studenție străine de mine
erai curioasă de mine însumi
ce înseamnă în fond a-l cunoaște pe cel capabil să scrie
o jalbă la baie laba nu e pentru decanul peaiubit & nu prea
scuipat de dl. securist n. c. al nostru profesoriu
vorbirea lui percutantă a construit atheneul
din iași din tătărași
acolo locuiește victor de la victorie
zeița care nu ne mai răspunde la nicio convorbire mobile learning
zeițele nu mai poartă mărgele de cadmiu am studiat îndelung
cadmiul protejează oțelul (acum o ascult pe iulia de la ecou
mi-am petrecut foarte multe ore cu ea
vorbind despre întârzierile poetului poeților din poezia română
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peut-être
orice întoarcere în trecut este imorală
îmi amintesc
pajiștea pe care pășteau cei șase viței de lapte și tu le mângâiai cornițele
apoi vacile soarelui
împușcate
două piane aduse în căsuța din vârful muntelui
de-a-nspinarelea
8 km
pe drumul de arsă piatră pregătit de însuși beethoven
ca și cum ar fi trebuind să concerteze ori să-l întâmpine pe napoleon
în amurg
deja vu
din viena fără vină
retrăiesc un trecut profund imoral
prea bine
au dispărut numele noastre scrise pe frasin
sunt amintirea numelui tău
spuneai
șirul tău de vieți suprapus peste viețile mele suprapuse
aidoma
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reîntâlnirea cu herder
(veche stampă nordică)
textul despre borges insuficient ca impresie generală
despre buna vedere a lucrurilor și cuvintelor
în joaca lor divină
datorită lui herder
am putut înțelege & face toate lucrurile
declanșând adevărate războaie ale strămoșilor cu sinele general
uneori freudian
alteori conform definiției geniului
deși timpul meu mereu limitat nu-mi permisese să particip la un seminar
pe o asemenea - în fond lecția despre neasemănare a ființelor
-în plenitudinea lor - consecință a războaielor despre care mi s-a relatat foarte rar
că le-ar fi pierdut vikingii - trecând prin sufletul meu
ca prin sinele de general al neamului meu
de după ștefan cel mare
umili plăieși ieșiți la cosit în zi de duminică
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dragoste de vară de demult poem de dincolo de sistemul solar sau despre felul în care poezia străbate cosmosul
astă-vară el avea atât de multă nevoie de mine încât pentru el
numai pentru el am început să scriu istoria lumii
prietenii mei de demult au venit la mine
s-au așezat în juru-mi și am început să le citesc poezii
polina se bătea cu geraldine
se trăgeau de părul verde și o poezie romantică
se-ntorcea în lesbos
eu nu eram de acord cu ele
și le-am măsurat cosițele
până când ele și toate fetele de care mă îndrăgostisem
cândva mărșăluiau prin viața-mi cu pas vioi
un om este egal cu un om
un poem este egal cu un poem
dar un om și un poem nu este egal cu un om și cu un poem
se ia o carte de pe primul rând din biblioteca maharadjahului
și se observă felul în care lumina plăpândă a poeziei devine farul din Alexandria
după aceea după ai văzut de foarte departe lumina care ți s-a oprit în gene și nu mai poate înainta decât exact așa cum spune un mare campion escaladând un mușuroi de furnici
stabilind felul în care furnicile își fac provizii pentru suflet
te odihnești puțin
îți tragi sufletul la perfectul simplu
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spooniada
Despre John Cabanis și mânie, și despre lupta
Părților ostile, și despre refuzul de a fi de partea întunericului
Care a făcut ca oamenii simpli să fie în favoarea
Libertății în Spoon River, și despre căderea
Familiei Rhodes, a căror bancă a produs deznădejdi
Și pagube inconmensurabile atâtora,
Stârnind ura care a aprins torța din mâinile lui Anarch
Spre a incendia curtea de justiție, pe ale cărei înnegrite ruine
S-a ridicat un templu mai trainic care să lumineze calea Progresului
Cântă, tu, muză care ai dezmierdat cu zâmbete fața lui Chian
Și care ai văzut pe Greci și pe Troieni cățărându-se asemeni unor furnici
Peste Scamander, peste ziduri,
Vânători și vânați, și ruguri funerare,
Și hectacombe sacre primele ruguri aprinse din pricina
Elenei care a fugit cu Paris, sufletul pereche, la Troia;
Și furia lui Peleus,
Decis să piardă Chryseis, frumoasa ofrandă
Adusă războiului, și partenera iubită.
Spune primul,
Tu, fiu al nopții, pe nume Momus, de ai cărui ochi
[...] Citește tot
poezie clasică de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scurt
Scurt, concis și mult profund
e curat ca un coșar,
gândul domnului Einhund
ne influențează rar.
Că-i precis, n-am îndoieli,
cu morala e mai slab,
discobolii-n carusel
îl salută ca pe-un ștab.
Personaj animalier
știe a vorbi romand,
are zilnic caracter,
disconfort & redundant.
Cu umorul stă perfect,
ce gândește e invers,
el răspunde la obiect,
joacă șah în stilul pers.
Nici defuncții nu-s iertați,
fiecare-i cu păcat,
din orbite ochii-i dați
când vă spune ce-a aflat.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre William Shakespeare și adevăr, adresa este: