Poezii despre abdicare
51 de poezii despre abdicare.
Traian Băsescu, un bădăran și-un agramat ajuns președinte al României, a spus astăzi că abdicarea Regelui Mihai I a fost un act de trădare a României și că a fost slugă la ruși (pamflet)
Tu, fost bișnițar de blugi,
Te auzi ce azi îndrugi?
Tu, ce i-ai trădat pe toți,
Cât mai sus să te cocoți,
Tu știi doar să dușmănești,
Căci cu ură te hrănești.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (22 iunie 2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veșnic luptător
Când treci peste munți
Și totu-ți pare greu,
Destinul să-l înfrunți
Mereu, tot mereu.
De-ai cădea vreodat'
Din albastrul cer,
Sa nu fii niciodat'
Al sorții prizonier.
Ridică-te și luptă,
Învinge clipa grea,
Zâmbind te înfruptă
Din tinerețea ta.
Nu-i triumf mai mare,
Nici mai înalțător...
In loc de-o abdicare,
Un veșnic luptător.
poezie de Alex Dospian (iunie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cuvântul vremii
Eroii nu se bat în piept
Cu gesturi mari, cu gesturi mici.
Nu-ntotdeauna cel ce-i drept
E izbăvit dintre pitici.
Ca să ajungă până-aici,
Cuvântul vremii înțelept,
Cu gesturi mari, cu gesturi mici,
Nu s-au bătut eroii-n piept.
A fost un drum și drumul drept
Nu-ți lasă dreptul să abdici.
Cel bun, de-i fulgerat în piept,
E sărbătoare la pitici.
Cu gesturi mari, cu gesturi mici
Eroii nu se bat în piept.
sonet de Nicolae Dragoș
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire silnica pe viata
Eu o iubesc. Duios. Nebun. Potrivnic.
Pe viata si pe moarte. Fara frica,
Compatimesc pe cei care abdica,
Dar eu raman cu mine insumi, schivnic.
Si de s-ar da si lumea pe din doua,
Cum harti politice-o mai arata,
Eu tot voi adora aceasta fata,
Cazuta sub catusele de roua.
Eu o iubesc. Vitralii de cenusa,
Spre a ne desparti, se-ntemeiaza,
Si cheia singura se-nvarte-n usa
Singuratate spre a-i da si groaza.
M-au condamnat juratii mei de gheata
La o iubire silnica, pe viata.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme de aur
Urme de aur, trecute prin părinți,
Își poartă-n unda șchiopătată sensul,
Sacrificând pe-altarele de sfinți
Palma muncită, aripa și mersul.
Sorb mustul mov de trudă pământească
Pelerinii vieții în fapt de seară,
Se învelesc cu grija părintească,
Scutul sub care pruncii își vegheară.
Colții timpului în trupul lor se-nfing,
Minutul își cerșește libertatea,
Ora-i înfruntă, clipa se bate-n ring,
Zei hulpavi le răpesc eternitatea.
Pictează stelele cu tainice mistere,
Piramida iubirii nu trăiește în ieri,
Abdică din existența lor austeră,
Mutându-se în lumea brăzdată de tăceri.
poezie de Liliana Pușcașu-Ravar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul despot
astăzi am coborât din casă
ca un soldat echipat de război
ca un pion pe o tablă de șah
străzile sunt pline de pioni
pioni albi și pioni negri
de cai și de nebuni
care dărâmă turnurile
și cer regelui să abdice
după ce l-am luat prizonier
pe ultimul despot
și fotoliul său a rămas liber
nu știm ce să punem în locul lui
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Laudă reprezentanților poporului
Când tac îi luăm drept luminați.
Doar că tăcuți nu sunt de fel.
Au bărbi de-apostoli lungi de-un braț
și gratis patul la hotel.
Îi vezi mergând spre parlament
să ne slujească-n mod concret.
De i-ai petrece mai atent,
ai observa: merg la bufet.
Se tem grozav de zeflemea,
iar faptele le sunt erori.
Și le e frică, tot așa,
de-alegeri, nu de-alegători.
La șaptezeci de ani abdică,
iar când să plece stai, dar cum?!
De ești cărunt, poporul se ridică.
Poporul se ridică-oricum!
pamflet de Erich Kastner din Zarvă în oglindă, traducere de Dragoș Carasevici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plumb
Cositoream tingiri, vindeam porumb
Prea puțin fiert, cu sare, mai demult
Am fost și șut în Rahova, exult
Acuma când sunt șmecher, mă dezbumb
Doar de cămăși Armani, dar simt plumb
Când mă-ntâlnesc cu Ponta la partid
Un maimuțoi, l-aș arde cu acid
Ca și pe Sebi Ghiță, alt tălâmb
De Șova nu mă leg, e un hadâmb
Să-i dau un cap în gură, mă complic
E și el dat afară, nu abdic
Și-mi fac alt PSD mai greu, de plumb.
parodie de Mihail Soare, după George Bacovia (decembrie 2014)
Adăugat de Dora Merean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai, Românie!
... hai, Românie ireală, proiect al marilor puteri
s-a stins Alteța sa Regală, o jertf-a micilor cedări
de azi pe calea veșniciei purcede și Mihai I
tăcut martir al tragediei din veacul marilor hoții
când România hăcuită de Molotov și Ribentrop
a mers la abator ca vita într-un război ca un potop
și după care cum se știe același rege suveran
abdică. Biata Românie ajunge sluga lui Ivan.
hai, Românie temporală, proiect de veacuri zămislit
și renăscut a căta oară ca Phoenix, poate mai cumplit
declară-ți zilele de doliu - se trece o epocă tristă
epuizând în crematoriu totala-și pleavă socialistă
apare alta mai globală, mai nașpă și mai delicată
cu sărăcimea mai totală și securimea mai bogată
apare o epocă-n care te văd unită și regat
aceiași Românie Mare. Mihai I a abdicat.
hai, Românie parțială, proiect de frică adumbrit
cu rege mort, regină goală, în cârd de state hăcuit
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (26 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripile noastre
Sânul tău gust al piersicii plânge
în epava unui vis răstignit
expus zborului neterminat
nu-ți fie frică,
norii poartă chipul nostru
vom avea aripi
din tencuială trupurile captive
se vor desface în lumină
ușile deschise
vor lăsa iarna în toamnă
este timpul
să abdicăm
din visul care decora altădată cerul
în căutarea primăverii.
Nu-ți alunga zâmbetul
vreau să-l păstrez
în ființa care se zămislește
din foc și cuvinte
în liniștea așternută
vom avea aripi
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre abdicare, adresa este: