Poezii despre accidente și viață
poezii despre accidente și viață.
Accident
gândurile în pașii tăi
mi-au orbit
durerea m-a vândut la colțul străzii
stau în patul vieții, gol
chirurgul, inima mi-a tăiat-o
a scos aorta iubirii
chipul mi-e alb, fără tine
o mașina m-a accidentat
cu viața
la o intersecție
poezie de Viorel Muha (mai 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, TU MINA ZEITATE...
O, tu mină zeitate nesătulă
Cu multe capete de galerii
Tu îți devori fără vreo milă
Ai pământului copii.
Nu ții cont de sentimente,
De ceea ce rămâne în urma ta
Îți îngropi în sentimente
Pe cei ce te-au creat așa.
Zeiță, tu ne dai doar bogății
Argint, aur, diamante,
Transformate-n bijuterii
Pentru sferele înalte.
În jurul tău sunt bucurii și jale
Având secrete ne elucidate
Din întuneric aduci lumini în cale
Dar curmi și vieți nevinovate.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul îngerilor
Îmi revendic cimitirul
un sicriu la patru ace
o cruce ca trandafirul
și-o batistă steag de pace
Un sicriu la patru ace
căptușit cu firmament
îngeri să mă ducă-n brațe
dup-al vieții accident
Atârnat de firmament
pe crucea ca trandafirul
veșnic am să fiu atent
în rai să-mi duc cimitirul
Ce sicriu la patru ace
mai lasă-mă viață-n pace
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (28 martie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă femeii mele
Rațiunea merge desculță pe drumul de țară
În căutarea sensului pierdut bunul simț era
și el la locul
accidentului Viața pe o planetă uitată de Dum
nezeu Marșul trumfător al omului este între
rupt de războaie și surâsul copiilor Ca orice
animal sălbatic omul vânează pe om Unde să
mă ascund frica mă urmează peste tot Am și-o
ghilotină pentru orice eventualitate Căpitanul
Rusia cu pușca la ochi mă urmărește peste tot
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (6 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
De poți trăi din amintiri,
Uitând existent din prezent
Și mori răpus de accident,
-Deci viitor nu va mai fi-
De ce n-ai drept la retrăiri,
Căci tot ce-a fost e evident,
Definitiv, rămas fluent,
Neîmpiedicat, fără opriri?!...
Chiar mintea de-are îngrădiri
Și se destramă inerent,
Chiar de nu-i scris în testament
Să moștenim vis de copii,
Maturi, bătrâni, părinți și fii,
Cu toții odată -slab, potent-
Eterni am fi, memorial ardent...
Ești prin absență din cei vii,
În nevăzut făr-a se ști,
Măcar arhivă, experiment,
Câștig deja,
Nepieritor; că nu mai piere
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumânări de ceară
Privirile noaste, acum necunoscute,
sunt vânt în mare și nisip în oase...
Doar un neverosimil accident aduce-n noapte,
o rază de soare în ochii unui tânăr bărbat
dispărut în primăvara ce devreme ne-a lăsat.
Sunt zile ieșite din cărți necitite
ca diminețile născute amurgite,
pași leneși ai unei vieți ce pare inventată,
sunt răni sub piele și viață de rugină sărutată,
o biata și întunecată intuiție,
un text scontat în confuzie,
trenuri oprite în detenție,
lumânări de ceară în reflexie.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atlantida din suflet
m-am săturat de mărunțișuri și
de lumea machiată cu praful neputinței
în care trăim de ceva vreme
birocrația sufocă până
la sinucidere
mă uit peste umăr și văd
același infern
violuri
beții
droguri
accidente și morți
teroare
sclavie
umilință
incompetență
sfidare
incompatibilitate
neputință
ură
aroganță și invidie
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Ferestre spre marginea lumii
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
În viața fiecărui om există o zi
specială în an. Anul acesta a fost
pentru mine, din nou, altfel.
Am suferit un accident banal,
piciorul drept este în gips.
Mă deplasez greu de ici până dincolo,
nu mă plâng pentru că am alături niște
copii minunați, familia mea,
și pe voi, prietenii mei virtuali.
Vă mulțumesc pentru tot, mi-ați umplut ziua
cu mesajele voastre.
Vă iubesc, și vă doresc tot binele din lume!
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sortit
Nașterea, e o-ntămplare
Și sexul este-un accident.
Copilul, e-un impediment...
Totul, trăim într-o suflare.
Avem norocul existenței
Din mii d-avorturi practicate...
Suntem mânjiți de nedreptate
Și facem, obiect petenței!
Oare, destin, este trăitul?
Și oare cine, îl decide?
Un singur ou... cine-l divide?
De ce-s alesul, fericitul?
Mă-nchin evlavios genezei
Să îmi dezvăluie mister;
De ce-s sortitul caracter...
Și-s axioma ipotezei?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Retorica fiilor risipitori (sau cine mai suntem)
nu ziua aceea era potrivită s-o azvârlim pe fereastră
vandalizând aerul cu iminența unei recuperări imposibile
dacă ne-ar fi avertizat cineva că fiecare despărțire va transgresa perdele/ ziduri
inutilă ca un glob de crăciun/ pentru care nu mai există niciun brad
adevărată ca bipolaritatea unui înger/ când nu-și ia medicamentele la timp
dacă ne-ar fi spus cineva că vom scăpa din accidente de avion
de mașină
din accidente vasculare
și nu scăpăm
din trecutul reverberat în maneta ce schimbă vitezele vieții
altfel ar fi fost viața noastră acum
fără transfuzii de ozon
ne tratăm cu electroșocurile întârzierilor de-acasă
aproape rușinați că ne-am iubit cândva
nu putem inventa refugii între două tramvaie spre cer
cu bagajele noastre etichetate cu pantofii noștri ce mușcă din călcâie
noi
cine mai suntem
[...] Citește tot
poezie de Gela Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre accidente și viață, adresa este: