adevăr şi obstacole

Valori înalte

Libertatea este cea mai scumpă,
demnitatea-i piatră de temelie,
adevărul un puternic liant,
toate dau încredere deplină
în valori înalte.

Atunci falduri se înalţă
ca farurile la ţărm

şi toţi oamenii ştiu
spre ce se îndreaptă

fără să li se pună piedici
din spate.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unui curios

Cunoşti, la fel ca mine, durerea cea plăcută
Şi faci ca toţi să spună: "Ce om deosebit!"
– Trăgeam să mor. Şi-n suflet aveam iubire multă
Cu groază-amestecată şi cu un rău cumplit;

Dar şi speranţă vie şi jalnică angoasă.
Cu cât nisipu-n sticlă curgea în mod fatal
Cu-atât găseam tortura mai aspră, mai gustoasă;
Şi inima de lume mi se rupea total.

Eram ca copilaşul avid după spectacol
Urând cortina groasă ca pe-un hain obstacol...
Dar adevărul rece la urmă l-am aflat:

Nu m-am mirat, murisem, zorii-mi erau cununa
Apoi s-au strâns în juru-mi. – Dar, ce s-a întâmplat?
Cortina se trăsese, eu aşteptam întruna.

poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Z)baterea de zi

o lucrătură cu adevărat
minusculă: nu
aproape nimeni n-ar paria pe distinsul poet
într-o cursă de fond cu obstacole permanente
mai degrabă s-ar
încrede mulţimea în vocea forjată a unui
fierar mercenar
(?!) – da
o lucrătură cum nu s-a văzut
publicată vreodată pe motiv de micime a lente
lor sentimente abia exprimate în z
baterea de zi
cu zi către noaptea
acelei creaţii primordiale de un răsunet
mai mult decât centenar

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu vei deveni medicul meu divin

Da. Mă dor umerii... Vreau un masaj!
Oriunde când timpul va sta în loc pentru o clipă,
Când buzele mele îţi vor forma inimi
Pe corpul tău sculptat de un mare artist,
Când genunchii mei vor rămâne nemişcaţi în liniştea nopţii,
Când şirul poveştii se va pierde în viitorul nenăscut,
Când nici măcar nu voi simţi prezenta ta,
Crezând că sunt pe masă, pregătindu-mă de naştere,
Când tu vei deveni medicul meu divin,
Când nu va fi nevoie de bisturiu sau aţe, ci de iubire
O iubire ce traversează obstacole, preconcepţii.
E liberă, e adevărată.
E vis? Nu e decât un viitor promis.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Propriul contur

orizontul se închide ciudat,
mă aşteaptă undeva o cruce de drumuri
de unde aş putea să o iau într-un sens
sau altul,
ori să mă opresc,

mă sustrage ceva din propriul contur,
obstacolul de azi nu contează prea mult
când lupta de mâine
o port mai mult cu mine însumi,

de la o vârstă
nu pot tolera cadenţa secundelor,
e un război de uzură dur
între mine şi fatalitate,
uneori şi propria mea umbră îmi
întoarce spatele,

realitatea îmi deformează percepţia
asupra existenţei

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când totul trebuie să strălucească

Ai mâncat din sufletul bun cât ai vrut,
l-ai lăsat sărac la margine de prăpastie
fără să-i auzi ecoul lăuntric.

Simţi drumul care nu iubeşte căderea
şi te întorci odată cu păsările prin întuneric
până la lumina magică a naşterii adevărate.

Când totul trebuie să strălucească
în timp ce piedicile încep să dispară,
se înalţă cuvântul cu evantaie de dragoste.

Prea dureros înfloreşte flacăra iubirii,
înainte de a cunoaşte sabia plutind prin aer
îşi îngroapă suspinul sub flori visătoare.

În faţa deschiselor porţi ale cerului
ascultă o rugă din sufletul săracilor trist
şi rotund pune semne la tâmple.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

câteodată poezia mea ţipă de durere
ea pleacă spre oameni
le cere simpla opinie a sufletului şi a minţii

merge mult pe drumul adevărului
se loveşte de obstacole cu surâs facebook
le ocoleşte ori le sare cu strângerea aceea de cuvinte
pielea se ridează spre cincizeci
pulsul abia trece de barierele sentimentale

unii exagerează când scot din neant versuri
nişte râme care îmbogăţesc pământul sau
ademenesc peştii din apele tulburi ale criticii făcute anume
pentru câţiva aflaţi mai aproape de origini

m-am ferit de astfel de oameni şi
tot peste ei am dat
sunt un poet al deliciului cuvântului
nu oricare cetăţean plăteşte contribuţii pentru
felul meu de a exista

[...] Citeşte tot

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venirea celestă a Fiului lui Dumnezeu

Sus, la munte, prospeţimi trecute
Se preschimbă- n frigul veşnic,
În crengişul de la poale, - i primavară,
Miezul nopţii tace, ca un sfetnic.

Pârâiaşe murmură- n neprihănire,
Pe sub crengile, de ger, momite,
Sufletul se- aude, curge- n ditirambe,
Dezmorţit, din chinurile sfinte.

Fumul greu încet se risipeşte,
S- a inscris în psalmi o primăvară,
Alungând din gânduri focul ce-amărăşte
Nesocotinţa păcatelor de-odinioară.

Ici -bucurii, dincolo, poate, - i tristeţe,
Reinviind din soare, şi adormind în nimburi,
Aşa sunt sufletele cu pecetea
Cereştilor ofrande pe- a lor chipuri.

[...] Citeşte tot

poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată cu timpul

Tot ce mă duce mai departe
nu sunt piedicile care mi le pui
ci ceea ce nu înţelegi
şi afirmi dezinvolt

între noi nu stă aerul ci îndoiala
pe care o doreşti să facă pui
şi încă mulţi

când nu mă poţi prinde
ca să mă ajungi
încalecă calul
dar nu ştii călări
decât pe mătură.

nu mă tem de întâmplări
posibilităţile depind de voinţă
ştii că nu mă las învins

lupt şi-ţi îndepărtez orgoliile

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani de Sfinţii Mihail şi Gavriil!

La mulţi ani parfumaţi cu fericire de Sfinţii Mihail şi Gavriil!
Să trăiţi în mare stil şi cu sufletul gentil!
Exemplu de bunătate şi hărnicie să fiţi,
Iar cu îndelunga răbdare pe oameni să îi umiţi!

În încercări să nu aveţi teamă deloc
Întrucât Îngerul Mihail poartă o sabie de foc!
Cu ea dreptatea a restaurat
Şi pe Lot l-a ajutat când din Sodoma a plecat!

Aripile Arhanghelilor să vă protejeze
Şi la orice pas lumina lor minunată să vă ghideze!
Încredere şi înţelepciune întotdeauna să emanaţi,
Iar zâmbetul blândeţii pe chip să îl purtaţi!

Poteca vieţii să fie presărată cu petale multicolore de trandafir
Şi să gustaţi din al iubirii necondiţionate elixir!
Uşor ca porumbelul în zbor, obstacolele să depăşiţi
Şi cu fermitate pe drumuri aventuroase să păşiţi!

[...] Citeşte tot

poezie de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!