Poezii despre adevăr și răutate
poezii despre adevăr și răutate.
Anne Rutledge
Din mine, neînsemnata și necunoscuta, se revarsă
Vibrațiile acestei muzici fără de moarte:
"Cu răutate către nimeni, cu compasiune pentru toți."
Din mine, iertarea a milioane către alte milioane,
Justiția și adevărul strălucind
Pe fața binefăcătoare a unei națiuni.
Eu, cea care zace sub aceste buruieni, sunt Anne Rutledge
Iubită în viață de Abraham Lincoln,
Logodită cu el, nu prin căsătorie,
Ci prin despărțire.
Înflorește pururi, o, Republică,
Din pulberea inimii mele.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
IV
Viața vieții mele, mereu mă voi sili să-mi păstrez trupul curat, știind că pe fiecare mădular odihnește atingerea Ta de viață dătătoare.
Mereu mă voi sili să păzesc de toată înșelăciunea cugetul meu, știind că Tu ești Adevărul care deșteaptă lumina minții în sufletul meu.
Mereu mă voi sili să frâng răutatea inimii mele și să țin în floare iubirea mea, știind că ai lăcașul Tău în cel mai ascuns altar al inimii mele.
Iar truda mea va fi să Te descopăr prin faptele mele, știind că puterea Ta îmi dă tărie să lucrez.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Gitanjali (1912)
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ce zâmbet fără de încredere aleargă în ochii tăi când mă apropiu să-ți spun adio! Și dacă adeseori am făcut-o, desigur că ai gândit că mă vei revedea peste puțină vreme.
Aceeași părere avut-am și eu în adevărul gândului meu, căci zilele primăverii se întorc an cu an, luna ne părăsește pentru a ne găsi din nou și florile copacilor îmbobocesc de cum începe an nou. Și poate chiar că acel adio ce ți-l spuneam nu era decât la revedere.
Păstrează-ți o clipă această iluzie. Nu te grăbi s-o îndepărtezi. Când îți spun că te părăsesc pentru o veșnicie, primește-mi vorba ca plină de adevăr și lasă din ochii tăi să picure ploaia de lacrimi și să întunece, pentru o clipă doar, adâncul ochilor tăi.
Și apoi, când voi reveni, să surâzi cu toată răutatea cu care-i vrea.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stea decăzută
Grupul acela de demult
a făcut o asociație
cu nume de stea
steaua aceea era adevărată
obiectivă și lumina feeric
de atunci s-au succedat
multe grupuri
la steaua speranței
grupul acesta de acum
continuă asociația
cu nume de stea
dar cu ură și ranchiună
iar steaua lor cea de azi
nu-i nici măcar mată
mai degrabă-i obscură
emană ură și întuneric
plus multă răutatea
e posibil ca steaua lor
să cadă într-o gaură neagră
vai steaua lor de azi
[...] Citește tot
poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație de dragoste
Aș vrea să fiu Clipa
furată când
unghia bătrânului Cronos
se va agăța, neîngrijită,
în firele răsfirate
ale timpului.
Aș vrea să fiu
șuvița de Voluptate
când părul Afroditei
se va vărsa, neatent,
într-un gest cochet,
peste umerii Olimpului.
Aș vrea să fiu
un val de Beție
când apele furiosului Poseidon
se vor arunca zbuciumate
în cupa visătorului
Dionysos.
[...] Citește tot
poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând de-o odihnă
Mă căutam în spatele gratiilor
copilăriei
și nu vedeam -de buruienile timpului
ce mi-au mâncat roadele-
... nimic.
Am numai coala spălăcită
strâmbă
din caietul de desen cu acuarele.
M-nțeapă o furnică roșie,
îmi rupe din inimă cu cleștii,
cu toată răutatea
ce demult am cunoscut-o...
și deschid ochii cu adevărat
după ce mi-am plesnit cu durere
osul palmei
de un alt os...
Era o piatră osoasă
făcută din crucea bunicii.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jucătorul de tenis în momentul...
Jucătorul de tenis în momentul
în care, cu mare măiestrie, lansează mingea
e posedat de-întreaga inocență-a unui animal;
filozoful în momentul în care surprinde-un adevăr nou
este-o bestie perfectă.
Anatole France susținea
că religia este-un produs secundar
al unui anumit organ din corpul ființei omenești,
necunoscut deocamdată, de-aceea
se poate de-asemenea spune
că chiar în acel moment în care organul respectiv
e pus la treabă,
atât de eliberat de răutate un credincios devine
încât cineva l-ar putea considera o legumă. Ah,
suflete! Oh, gândire! O, Marx, Oh, Feuerbach!
poezie de César Vallejo, 1892 1938, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dezbrăcată...
M-ai dezbrăcat în mii de moduri, în mintea ta așa poznașă...
Eu te-aș fi înțepat cu bolduri! Nu mă voiam doar nărăvașă!
Mi-ai oferit doar falsitate, când eu ți-am dat doar adevăr...
Și m-ai mințit de bunăvoie, deși toate trase de păr...
Și m-am expus în variante, să poți alege ce-ți dorești...
Și m-am redus de la gigante, să te simți mândru de ce ești!
Ori ai fost orb, ori te-ai purtat în vanitate...
Doar plânsul mi l-ai dat să-l sorb, robit în a ta răutate.
M-am dezbrăcat și de-al meu suflet, și ți l-am dat să-l prețuiești...
N-ai prețuiț... și am meu urlet, scâncea tăcut... iar tu-l urăști!
N-a fost să fie mai nimic... doar valul care vine-pleacă...
Ai fost și ești cu mult prea mic... pentru-a mă face tu întreagă!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sabia lui Damocles
săbiile au ieșit din uz, dar spaima e prezentă
e mereu însoțită de ticăloșie, hoție, ignoranță și răutate
cum e să stai tot timpul sub amenințare
cu spaima cuibărită în sân?
cuvintele minciunii atârnă ca pietrele de moară
ce macină ultima brumă de adevăr
suflându-i pulberea în cele patru colțuri
să i se piardă și numele și neamul
dintre toate formulele sacre folosite
una singură mai dăinuie scrisă cu sânge în carne
"mi-a fost dor de tine" e mai valoroasă decât tot aurul din lume
și e cea mai bună platoșa pentru lupta zilnică
când oare o să putem rosti iar fără să ne fie frică sau rușine?
să ne destăinuim dorurile cu smerenie
fără teama de a ridica împotrivă
toate armatele cuvintelor goale de conținut
[...] Citește tot
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un bărbat adevărat regulează o femeie și apoi, dacă simte nevoia de mai multă iubire, se masturbează...
gagiu'-i un bufon
cu cap și trup
de babuin
el își violează prada
și-n vreme ce-i mănâncă puii
defechează-n propria-i casă
rămășițe de cultură și de trupuri civilizate
cască o gură enormă
și-i atât de plin de respirație puturoasă
încât trebuie să facă gargară
cu vomă și cu alcool
pentru a elibera miasmele grele ale
existenței lui jalnice
el habar n-are că
este un bufon
cu suflet de pușlama
răutatea nu are adversar
în inima lui primitivă
[...] Citește tot
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre adevăr și răutate, adresa este: