Poezii despre anticipație și dorințe
poezii despre anticipație și dorințe.
Ficțiune
Ne-am pricopsit pe post de dealeri
Prin așa zise programe de sinteză
Pe baza unor referințe intrinseci
În interfețe ca făurari de stihuri
Mai apoi ca mediatori la poeme
Trasăm mereu drumuri virtuale
Între infinitiv și între participiu
Prefigurăm trasee potențiale
Între hotărâre fermă și clemență
Cu entuziasm si elan din start
Încercăm să anticipăm trecutul
Să ne amintim viitorul hoinar
Evadând din dictatura actuală
Impusă de timpul strict radical
Din zero la mai mult ca perfectul
Afacerea asta ideologie fictivă
Dorință ardentă la cazul vocativ
Provocând frisoane sau furori
Obiectiv cu simptome stringente.
poezie de David Boia (19 septembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu a făcut Noaptea
Dar El nu-i putea ști pe acei dintre noi
Care-așteaptă-o întreagă zi întunericul
Pentru a simți primele momente de intimitate
Sau pentru a folosi bezna ascunzișului
Ca să blesteme lipsurile zilei.
El, de asemenea, a modelat Soarele...
Și a fost coregraful baletului numit asfințit;
Totuși, n-a anticipat agonia pe care-o va crea spectacolul
Printre acei care consideră ziua trecută o pierdere
Pentru că ea nu le-a adus ceea ce doreau.
Când El a suflat Muzica Lumii...
Intenționa să reverse bucurie pe pământ,
Dar noi nu L-am înțeles și ne-am înfiorat,
Și-am plâns, denunțând melodia
Asta pentru că în sufletele noastre nu se afla frumusețe.
Dumnezeu a răsădit aici iubire...
Și ea crește acolo unde ura pretinde că este casa ei
[...] Citește tot
poezie de Autor necunoscut - SUA, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din colț de la chinezi
o pană de gâscă a lătrat ieftin, a râgâit și m-a blestemat
atunci o tâmplă cu o stea postcomunistă a început să crească de sub ușă
mi-a spus că mă bate la fund dacă mă fac că nu înțeleg și mă port ca un prost
i-am spus să-și facă niște rate la mersul pe cărbuni aprinși în piețele suferințelor publice
dar ea mi-a spus că nu are nevoie
pentru că submarinul diamantin de aer propulsat i-a crescut în spate
și că nu vrea să aibe parte de nici o infecție
dar eu i-am spus că sunt cumătru cu ciobănescul mioritic
și că am un covor de gâze cu vocale din moldova
unde de alfel mi-am pierdut inima
și că mărgelele mele alabastre curg
din capitala țării în sens invers
care sunt cărate de vapoarele nerusești și nebritanice
ale dorurilor nerambursabile
și că vreau să mă întorc
ea mi-a spus că sunt un copil
iar că atunci când apare factura o să încep cu buldozere pe uranus
și că "o să spui ca era mai bine pe vremea știi tu cui"
[...] Citește tot
poezie de Dorian Stoilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre anticipație și dorințe, adresa este: