Poezii despre apărare și copilărie
poezii despre apărare și copilărie.
Arhanghelii Mihail și Gavriil
Apărați casa mamei
Și casa copiilor mei
Fragezi ca floarea de tei.
catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi suntem
Suntem copiii celor care în '90 erau numiți "golani",
Suntem cei pe care nimeni nu îi poate cumpăra cu bani.
România e moștenirea de bunici lăsată
Și o vom apăra cât inima în piept o să ne bată.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (13 iunie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muzică pentru pace
Treptele creșterii
urce-le meșterii,
schela poemelor,
vuietul vremilor,
dragostea nimbul,
vestind anotimpul
cu frunzele martore
la umbră de arbore...
Dar dacă dușmanul
va scoate arcanul
rotund să măsoare
gîtlej de popoare,
atunci, da. atunci,
pentru noi, pentru prunci.
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian din volumul Sufletul nostru (1949)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecele bucuriei
Sus paharul. Să închinăm
pentru pace și dreptate.
Să se bucure bătrânii
și copiii națiunii.
Să ne fie viața plină,
de belșug și de lumină.
Toate relele să piară.
Să-nfloreasc-a noastră țară.
Peste munți și peste dealuri,
Să răsune-n depărtate,
Cântecele bucuriei,
Pentru apărarea gliei.
Niciun efort nu-i prea mare,
Pentru-ale noastre hotare.
Soarele ne dă putere,
Să-mplinim a noastră vrere.
poezie de Alex Vâlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aveți o datorie sacră
Români, să nu lăsați să cadă
ce voi cu trudă ați clădit!
Copiii voștri vor să vadă
că nu degeaba ați trăit.
Pe dușmani i-ați înfruntat
fără teamă de furtună.
Eroic ați apărat
patria nostră străbună.
Fii de daci și de romani!
Voi singuri ați clădit,
în urmă cu mai mulți ani,
UNIREA de neclintit.
Aveți o datorie sacră,
în veci de veci s-o apărați.
De câte ori viața vă-încearcă,
de strajă patriei să stați.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celălalt război
Celălalt război
De cuvinte
nici un dom de fier
nu te poate apăra
din străfunduri
de vulcani noroioși erup
lovind tot ce crește
nimeni nu scapă
mai ales copiii
ajunse la țintă
cuvintele sapă
tunele de ură și frică
ramificate ca vasele de sânge
cine se ascunde acolo?
cine o să iasă data viitoare?
ce o să ajungem?
poezie de Dan Iris
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și totuși...
Și totuși...
Unele anotimpuri
Privesc spre înalt
O dată cu ființele
Ce își construiesc o casă...
Au ridicat casa
Unde își vor apăra "Singurătatea"
Pentru atunci când
Copiii lor se vor întoarce...
Și totuși rămâne o întrebare...!?
poezie de Lucian Drând Luce din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adolescenta
Tu, zi si noapte, patimind cu mine,
Nici nu mai stii cand ti-este rau sau bine,
Doar simtul datoriei te mai tine.
Si nervii linistindu-mi de toate,
In nervii tai faci alta nedreptate,
Si asta nu se stie cat se poate.
Ca pe-un copil al tau, mamuca vie,
Ma aperi, nici un rau sa nu ma-mbie,
Dar tu vii insati din copilarie.
O soarta ne-a trimis pe fiecare
Sa-mi fii copila proteguitoare
Iar eu sa fiu papusa ta cea mare.
Ma las in seama ta, te am in seama,
Concomitent: iubita, fiica, mama,
Si altceva, ce nu stiu cum se cheama.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber (9 decembrie 1985)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerii vin la Lot
Cereștii oaspeți au intrat apoi
Și în Sodoma ca să găzduiască,
Dar numai Lot se mai găsea dispus
Să apere străinii, să-i slujească.
De aceea Lot a fost salvat din foc,
Dar și-a pierdut soția și copiii.
O, ce avertizare pentru noi,
Să nu alegem calea nebuniei!
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muntele Ceahlău
Mă uit la muntele Ceahlău
Ca la un zeu coborât pe pământ,
La care un popor falnic s-a închinat
Și s-a rugat în suflet și în gând.
Mă uit la muntele Ceahlău
Ca la un titan coborât din ce,
Ca să apere poporul său
De dușmanul hapsân și rău.
Mă uit la muntele Ceahlău,
Sufletul unui neam nemuritor,
Care a luptat cu sabia în mână,
Ca să rămână un popor liber și de oameni primitor.
Muntele Ceahlău a fost un altar
Între oameni și zei,
Acum este un simbol al păcii
Pentru copiii săi.
poezie de Vladimir Potlog (21 iunie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre apărare și copilărie, adresa este: