biologie şi devenire

Doctorul inimii

Mai scuteşte-mă cu ştiinţa ta, Herr Doktor.
Nu prea îmi ţine de cald.

Îmi spui că am inima încă bolnavă.
Ar trebui să-mi arăţi mai mult respect!

Tu, cu unsuroasele tale tuburi de drenaj.
Tu, cu cablurile şi electrozii tăi

prinşi de gleznele şi de încheieturile mele,
drenând acest piept biologic.

Cu aparatele tale pline de zigzaguri,
urcând şi coborând asemeni graficelor de la bursă.

Cedează-mi cheia Phi Beta de care faci atâta caz
şi o să-mi fac coroană de aur pentru un molar.

O să caut o lipitoare, dacă-ţi face plăcere,
şi o să-mi confecţionez un apendice perfect.

[...] Citeşte tot

poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amfibiu

nostradamus pescuieşte în baltă
pentru a enşpea oară fără permis de scafandru
eclipsa de lună îl mustră tandru
tritoni translucizi clănţănesc indecişi a revoltă

un amfibiu de gen fluid depune plângere
de hărţuire sexuală
oedip i-a fumat toată rezerva de papură
şi vreo două-trei fire verzi rubinii de rubarbă

sălcii consumate de frustrări existenţiale
se prezintă mereu martore la metamorfoze incomplete
despre care au citit în manualul de biologie
de la nu ştiu ce editură

mai contează?

demult nu mai avem ochi şi
solzii ne-au căzut fără să creştem aripi
doar câteva gene incerte

[...] Citeşte tot

poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelege, tanti, iubesc o fată din popor

Fossoli di Capri, o, Maria şi Mario,
Întrebare – e un uomo? Ce să fie? Gastronomo.
SIVA, SIDA şi Dalida se plimbau cu Carmelita,
Tregua, tregua familiare, timpurile-s în schimbare,
Biograful biolog rupse-şi mâna-n Topolog.
Piemontul piemontez în pioneze îl montez.
A murit, s-a aruncat, sincucis ori preschimbat,
ştirea este oricum falsă că aseară joacă salsă.
Ana Cronique bate sonic, ea plonjează în iubire,
Precum umbra-n monastire. Ah, absurdule, ce faci?
Feacienii mâncă raci. Între Viena-Budapesta
Îşi pierdu Vasile vesta, nu e bai, că bani n-avea,
Erau la Ali Baba, o polemică e totuşi, de ce se opri pe Trotuş?
Sunday Times de ce nu scrie despre pensie, simbrie?
Homeless e un fel de a fi, revoluţionari – copii.
Mozolea şi Mussolini, un da Vinci în bikini.
Deficitul e de stimă, nu aduce nicio rimă.
Gafele minore, jafuri cam majore,
Flux în sud, uitare, nord, urlet surd de la babord.
Madame Loty-plastilina ne arată ghilotina,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământ (vezi şi Terra)

Ce-i Pământul...

O minge într-un univers în elan, cu cusături de ţări
tocite de prea mult timp petrecut deja şi cu sfârşit în mări
sau oceane profunde lăsate de degetele transpirate
ale giganţilor atleţi ai jocului de polo cu miza;... a universului eternitate.

Un bulgăre de zăpadă din multimilenara nea,
cea a norilor ce se scurg în şuvoaie la văz de cuptor ce e stea,
cu termen cert necunoscut de existenţă până la topire
bănuită de evidenţă, dar necrezută din falsă iluzie de nemurire.

O staţie de relansare spre ce nu ştim şi numim infinit,
limitaţi de taboo-uri neuronale, de percepte duse la nesfârşit
riscând o meritată pieire prin perpetuarea ruşinii
nereuşitei din lene, sau a irosirii încercării de depăşire a vitezei luminii.

Un incident mineral din explozia de miliarde de terra electroni volţi
ce a scos din nimic existenţa "bozon" ce aparţine creatorului de biserici cu bolţi
pe care-l repetăm, ca microbii, biologic în izbucniri detonante de iubire
repetând repetenţi cu pretenţii de a cunoaşte cum se naşte o fire.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 aprilie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din dragostea condorului faţă de condoriţa lui

uneori mi se făcea rău din senin
ieri a fost ziua somnului cosmic
până şi soarele a intrat în adormire
lumina se-mbrăcase în doliu
starea demonică a pământului era răsfrângerea
răspunsurilor mareşalilor cu gură şi dinţi nato
la întrebările condoriţei rice
tu mă-ntrebai într-o doară
dacă nu sunt flamingo
perechea ta de o vară
flamingo
îţi răspundeam evanghelic
nu
nu
pasărea flamingo
dădea un alt răspuns frumuseţii
îmbrăcând lumina cu inima şerpaşului
crescătorului de lame din anzi
creierul omului cumsecade s-a demonstrat ştiinţific
de ziua somnului pământului nu poate să adoarmă

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!