Poezii despre brânzeturi și prezent
poezii despre brânzeturi și prezent.
Epistola lui Ștefan cel Mare
Pentr-un blid vai de merinde
țara astăzi iar se vinde
Pentr-un boț de mămăligă
din mormânt Ștefan ne strigă
Moldoveni de peste tot
să le-o dăm iar peste bot
Că tot cară și iar cară
de ne-au făcut de ocară
Că ne-au scos vai la mezat
și-al copiilor scuipat
Și ne-ar vinde de-ar putea
și roua de la cișmea
Ca toamna când s-o culeagă
zădărnicia-i întreagă
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (10 iulie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cimitirul din cer
Satul meu carne de tun
pentru cei de la oraș
viitorul la ce-i bun
când trecutul este laș
Pentru cei de la oraș
vaci atât bune de muls
sufletul un fel de caș
dintre stele iată smuls
Vacă atât bună de muls
viitorul la ce-i bun
când prezentul n-are puls
satul meu carne de tun
Pentru cei de nicăieri
nu cânți doinele le zbieri
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (23 august 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prânzul pe iarbă
Pe iarbă - o prelată: iar pe prelată, noi.
Pescarii și poetul beau astăzi împreună.
Sclipește Ropotamo. Amiaza e în toi.
Rachiu-i foart tare. Și pâinea-i foarte bună.
Mușcăm din roșii. Zeama ne curge pe bărbii.
Hamsiile, ca niște bricege albăstrii,
Stau lângă brânza albă: iar pofta ne-o ascute
Măslina lunecoasă, sticloasa ceapă iute.
Când nu-i pahar, rachiul se bea și cu clondirul.
Din gură-n gură trece cu aburu-i de foc.
Se spun povești, se cântă și se mai pierde șirul...
Răsună cinci Na zdrave și-un singur Hai noroc!
Poetu-ar vrea să doarmă, dar s-a făcut târziu.
Ne-așteaptă-un drum pe mare, de-un ceas, până casă.
Și marea ne trezește c-un altfel de rachiu,
Cu o furtună verde... Și-i vânt!... Și nu ne pasă!...
poezie de Nina Cassian din volumul Dialogul vântului cu marea (1957)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ungerea lui David
Neascultarea-i foarte vinovată,
Întotdeauna ea este păcat.
Când Saul a călcat porunca dată,
Cu jale Dumnezeu l-a lepădat,
Și a ales un tânăr ciobănaș,
Pe cel mai mic din fii lui Ișai,
Cel iscusit la harpă și la caș,
Puternic în credință și bălai.
Și astăzi, la hotar de veșnicii,
Se numără, din ceruri, caractere.
Se leapădă, se-aleg, dintre cei vii,
Pentru coroana slavei ce nu piere.
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni
nu știe unde au dispărut
șoarecii din casă au ple
cat (?!)
și ne-au lăsat un mic
șoarece gri de lemn de cireș
în ascunzătoarea lor din cămara um
plută
cu de toate pentru izolarea
trecută la prezent nimeni
nu reușește să afle enigma
erai obișnuită să vină șoricica
și să vă uitați în oglindă
când te pieptănai nu era din aia electrică
ne uităm la cap
cana
goală nefolosită de ani de zile
brânza neronțăită de șoarecele de lemn
de cireș frumos modelat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe mine
m-a luat vara
trecută un vânt ca un uragan de perciuni
pe dealu bencecului de
mi-au dat lacrimile
de sus
am auzit vocea mai joasă
a domnului de geografie din a cincea
fernanski
care pe vremuri ne lua tot așa de urechi
de perciuni (?!) deși omul, masiv, nu era
nici pe departe o înfruntare de fronturi
atmosferice, un
uragan la
generală 11 din ronaț
pe linia tramvaiului 5 foarte lisă
fără forme de relief
domnul
fernanski doar înfigea ca în brânză
arătătorul în hartă
se enerva
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țapul și berbecul
- Privește, zise un berbec,
Vorbind la umbră cu un câine,
Ce-avere are-un țap zevzec,
Iar eu o duc de azi pe mâine.
Cum, dracului, acest bărbos
A adunat așa avere,
Când eu sunt berc și zdrențăros
Și nu am bani de-un țap de beeeere?
Vorbind de lapte, caș, vecine,
Cum poate oare-acest gunoi
Să strângă mult mai mult ca mine,
Când am cu mult mai multe oi?
- Să știi că nu întâmplător:
E tandru cu-ale lui frumoase,
Fiind mereu la fundu' lor
Și uite cât îs de țâțoase.
[...] Citește tot
fabulă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am sunat-o pe mama
Am sunat-o, azi, pe mama, s-o întreb de sănătate,
Se grăbea, era pe drum, cică... merge la cioban.
C-or venit oile-acasă, că sunt grase și că-s toate,
Și că tre' s-aduc-acasă... toată brânza, pe un an!
Mi-a mai zis că păpușoii... s-au făcut, că sunt destui,
Că fasolea-i sus, în pod, că și ceapa e destulă!
Că a pus la geam, mușcata și c-a pus niște gutui,
Că-s destule toate cele... hrană-n iarnă, pentru gură!
Da' cică-i, totuși, necăjită, că e casa singurea,
Că pe drum îs mai puțini, oamenii-s mai necăjiți.
Că ulițele-s mai triste, că-i prea mare liniștea,
Că vecinii-s tot mai rari... și-s pereții scorojiți.
Am sunat-o, azi, pe mama... ș-avea vocea obosită,
Cic-o doare iar în șale și pe tata-l dor genunchii.
Da' tot ea mi-a spus că: "Asta-i! Că-s din carne plămadită!"
Ș-a oftat a greutate... mi-a cutremurat rărunchii.
poezie de Ion Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Candidați la prezidențiale
" Începe circul în ogradă,
Începe marea porcărie!"
Strigă cocoșul pus pe sfadă,
Văzând că, la președinție,
Visau doar patrupede, care
Voiau așa,-ntr-o veselie,
Să fie ele, la votare,
Alese pentru veșnicie,
Pe postul astăzi ocupat,
De un catâr, și mut, și prost.
Cocoșul, deci, îngrijorat,
De al ogrăzii veșnic rost,
Gândea, desigur, cu dreptate,
Că printre candidați erau
Și porci ratați ce dau din coate
Și javre care-abia lătrau,
Și boi, veniți din altă curte
Și-o vacă chiar analfabetă,
Și papagali cu vorbe scurte
Și șobolani ce-aveau caschetă,
[...] Citește tot
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
fără cod de bare
domol ca înserarea parfumurile trec
mă-mbracă-dezbracă
nările le-ncearcă întâi cu chibzuială apoi
când sunt aproape pe sfârșite
cu nesaț
nu-mi mai scriu diminutivul cu i grec
ba nicicum, l-am lăsat să-l pască vacă stearpă
iarbă amar-sălcie
satu-i azi sub asfalt cu pădure cu tot
cu nume, scheletul vacii, cu
«tui mama ei de roată ghemul ăsta de lut
rostogolindu-se în jurul pisicii ăleia aurii»
cum vedeam atunci de sus amețitor
cu ochi ademeniți de progres planeta
planeta cu doar satul acela
domol ca înserarea urcă asfaltul
peste genunchi
mi s-au subțiat tălpile sunt sensibil rău
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre brânzeturi și prezent, adresa este: