Poezii despre câini și muște
poezii despre câini și muște.
* * *
omul bun îi pune cainelui sau
un blid de lumină
câinele incepe sa-l iubeasca
omul rău îi da un blid
din propriul sau întuneric
câinele il musca
omul se miră
au și câinii ăștia o pecizie a restituirii...
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce bine-ar fi
Pe pușcă n-are cin' s-ompuște
Pe câine n-are cin' să-l muște
Și peste toate astea taică
Mai cânt și eu la balalaică.
Din clipă-n clipă stă să plouă
Din neguri trei se fac doar două
Două neguri se fac una
Mai e puțin și-mi udă struna.
Ce bine-ar fi să plouă taică,
Să plouă peste balalaică
pe pușcă s-aibă cin' s-ompuște
Pe câine s-aibă cin' să-l muște.
poezie de Mihail Mataringa (iulie 2000)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Întristare
Ne mor părinții, Doamne,
Ne mor tați, ne mor mame,
Pierdem rădăcinile,
Bunii și bunicile,
Și-acei la care ne-ascundeam spre casă,
Într-o fugă vijelioasă,
Ca să nu ne muște câinii...
Ne mor, Doamne, vecinii...
poezie de Daniela Achim Harabagiu din O altă dimensiune a sentimentelor/De ziua dorului și alte zile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gâscanul bodyguard
Într-o margine de sat și lume,
Pe un drum ce trece prin zăvoi,
Un copil isteț, trimis anume,
Se-ntorcea cu lapte de la oi.
Lângă el, păzindu-i, parcă, pașii,
Un gâscan cu aere de șef
Îl privea c-un ochi, precum pizmașii
Pe acei ce fac doar ce au chef.
Ar fi vrut să vină vreo pisică
Sau, măcar, un câine de cel mic,
Să arate că, la o adică,
Lui, nu-i este frică de nimic.
Dar - pe gândul lui - veni o muscă
Însetată, ce trecu la fapte
Când, la o zdruncinătură bruscă,
Se trezi, cum știm, "ca musca-n lapte".
[...] Citește tot
fabulă de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Birtania
Se pune câinele la stânga porții
iar la dreapta ei se pune lătratul.
Din ambele mâini îți aprinzi o țigară.
Se aude graurul de fum.
Nimic... zici cu totul!
Cauți cârarea în buzunarul de la piept
și găsești apusul
zilei de ieri! Trântești gura!
Ziarul vine după tine
în două litere cu majuscula ruptă.
Muștele intră în coasă!
Noaptea mângăiată pe stele
greu se lasă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasăre și câine
Aștept autobuzul
din curtea vecină
latră un câine
latră și al doilea
latră și al treilea
acum
latră și al meu
dacă nu-l potolesc
o să îmi sfâșie inima
și o să îmi muște axisul gândului
îi arăt pe cer
pasărea altui suflet
cu ciocul înfipt în abdomen
cu gâtul prins în intestine
zboară în interior
gravitând în rătăcirea din jurul picajului
eu
mă bucur că am câine
el
se bucură că nu e pasăre
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Căpcăunia
are capul și gura de câine, dar nu
să te muște de cu
poate visează
la o femeie cu sânii potabili: o
femeie de apă
chioară, o ceapă (?!)
poate ar trebui învățat la seral
căpcăunul
să fie un domn foarte demn
sau tovarăș de lemn
sau pur
și simplu un prieten cu gura
o idee mai mică
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunea ceramică
A început ca o roată
de olar
ca o roată de cer olărit și ceramic.
La început a căzut o gărgăriță ceramică
și s-a spart în mii de furnici.
Apoi au căzut mii de furnici ceramice
și s-au spart într-o muscă.
Musca ceramică a căzut și s-a spart
în mii de bondari. Bondarii într-un câine.
Câinele ceramic a lătrat de mii de ori
ceramic
apoi a căzut
și s-a spart într-un stăpân...
Stăpânul ceramic a căzut și s-a spart
într-o femeie și un bărbat
ceramic
ceramică
și care au căzut și-au tot căzut
în păcat...
Păcatul ceramic s-a urcat
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum zbura pe stradă un rinocer
înainte de roată a fost câine
a trăit s-a gudurat a lătrat
și a mușcat ca un maidanez
a mers cu coada în vânt
fudul cum nu a mai fost nimeni
până într-o zi
când a vrut să muște
o roată de la o super mașină
pe deasupra străzii zbura
nu știu de unde un rinocer
avea o eșarfă albă și pantofi sport
iar vântul se lovea monoton
de bătrânele porți
s-a trezit dis-de-dimineață
tristă și mahmură
roată la o roabă plină
de zgură
puțin cam descentrată
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catacombe
în orașul acesta fiecare
ascunde câte ceva
eu nu mă ascund, aduc chitara la care va cânta
nebunul acoperit cu frunze de arțar
ca și cum și-ar striga numele
la fiecare intersecție
iar secundele nu ajung
să-și audă ecoul,
copacii
vor arunca spre el frunzele
să-l îngroape ca pe un fetus
aruncat în dimineața
în care hingherii au descărcat în catacombe cadavre de câini,
rănile lor ca un cosmar încă muscă din tihna nopților.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre câini și muște, adresa este: