Poezii despre câini și pâine
poezii despre câini și pâine.
IuleraoS aeraolF
Cum se cheamă floarea care
Se rotește după soare?
Dințiis galbeni, ca de pâine,
N-ar putea mușca un câine.
Drag copil, e ghicitoare:
Poți să-mi spui ce este oare?
poezie de Camelia Oprița din Povești din Călimară
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lor ce le pasă cum e trăiul
În țara asta, țara pâinii
Să aibă pâine chiar și câinii
Guvernul nostru ne obligă
S-avem o zi de mămăligă
Lor ce le pasă cum e trăiul
Scumpiră trenul și tramvaiul
Scumpiră tot, la cataramă
Până și pâinea și tutunul
Și când înjuri pe șleau de mamă
Ei, cică, eu fac pe nebunul
poezie clasică de Constantin Tănase
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dorm
lângă o șosea în formă de câine.
Soarele seamănă izbitor cu o pâine.
Dorm și mă aud cum mă adorm!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fidelitate
Boul, vaca și vițelul
-O familie-nchegată-
Se-ntâlniră cu cățelul
Din ograda-nvecinată;
Și văzându-l, lucru mare
Că nu latră, stă tăcut,
Boul curios se pare
L-a-ntrebat dacă e mut.
Ar fi vrut chiar și vițelul
Să rosteasă-o vorbă, două,
Însă după cum 'e felul
Privea ca la poarta nouă.
Însă vaca-nțelegea
Dovedindu-se mămoasă
ȘI a vrut acas' să-l ia
în ogada ei frumoasă;
La sfârșit, sătul cățelul
Să asculte dobitoace
Printre lacrimi mititelul
A lătrat să-l lase-n pace;
[...] Citește tot
fabulă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Labă de pantof
A venit noaptea și mi-a pčscut aripile
Luna dă din colț în colț
de pâine se rupe o coajă de foame
de sete fac spuze mestecenii roz.
Ce câine șeptica latră la stele
La flaut o mâță îmbată un bec
La geam două zile trag de mărgele
Cu ele pantofii de picioare să-mi frec
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orfanul
Acum... nu am nimic!
Nici bunică, nici bunic...
Și părinții mi-au plecat.
Am rămas singur în sat.
Totuși, mi-a rămas un câine,
Și trăim de azi pe mâine.
Dintr-o pâine, amândoi,
Ce simțim? o știm doar noi.
poezie de Nicanor Casandruc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninsoare, prinsoare și eliberare
Un jigărit de câine
Trezește tăcerea ațipită
În așteptarea ninsorii.
A șterpelit o pâine,
Păzește averea însușită
Prin eludarea sudorii.
În asfințit sau mâine
Sosește albirea jinduită
Și dezlegarea prinsorii.
poezie de Marius Robu (11 ianuarie 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era târziu și ploaia nu se oprea
Îmi doresc o felie de salam
și-un câine,
nu-mi oferiți posturi în guvern,
liniștea garsonierei nu trebuie dezlipită
de pe retina sufletului,
vreau să aud vecinii cum țipă,
apa să fie mereu rece,
îmi doresc și-un colț de pâine,
și-o pisică.
Mobila trebuie să fie plină de găuri,
covorul brodat cu scrum,
nu trebuie să se simtă vreo clipă bucuria nepăsării,
liftul nu trebuie să meargă,
cele 10 etaje trebuie iubite împreună cu seismele,
nu am nevoie de căderi nervoase,
orașul devine o jucărie de câlți,
câinele mă latră să-i dau felia de salam,
pisica mă zgârie pentru colțul de pâine,
ce minunată e această vacanță
[...] Citește tot
poezie de George Cătălin Cudalbu (11 mai 2020)
Adăugat de George Cătălin Cudalbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinul ca aliment
Că-n vin se află evident,
Doar adevărul pur și gol,
Aflat-am fără de ocol,
De-aceea ne-mbătăm frecvent
Cercetătorii mai recent,
Din vin făcut-au un simbol,
Accentuindu-i noul rol,
C-ar fi în plus, un aliment
Cum însă de aproape-un an,
Beau vin, dar foame am "de câine",
Mi-am alinat al meu alean,
Gândind la ziua mea de mâine
Când zis-a ferm un podgorean:
Vând vinul și îmi cumpăr pâine!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc
Întrecui răbdarea pâinii
și acum mă latră câinii.
Sunt flămânzi și m-ar mânca
dacă nu s-ar încurca
printre sârma cea ghimpată
din grădina blestemată
de un vreasc fără noroc
ce-a ars din greșeală-n foc.
Câinilor, voi, pui de lele,
cruțați-mă de belele
și sfâșiați Luna plină,
că numai ea e de vină
când simțiți că-nnebuniți
și de lupi vă amintiți!
Dară câinii n-ascultară
și de mine se legară
cu privirea lor de foc
dintr-un joc făr' de noroc.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre câini și pâine, adresa este: