căsătorie şi devenire

Libertate

Zburdalnică şi impetuoasă ca o fată
Care cutreieră unde sufletul îi cere,
Libertatea cântă şi îşi ţine ridicată
Torţa aprinsă cât mai sus, cât mai la vedere.

Când e deja nevastă şi când zi de zi
Are grijă de casă şi de ce-i strâns în chiler
Libertatea-şi schimbă viziunea, felul de-a fi,
Îş stinge torţa şi devine pompier.

poezie de Archibald MacLeish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

În derivă pe mare

Poeziile mele-au devenit
ţipătul unor pescăruşi.

Sufletu-mi e în derivă
pe o mare liniştită.

Soţiile acestor navigatori
şi-au împletit moartea
în puloverele lor.
Marea mă va absorbi pe nesimţite,
cu neostoita ei lăcomie.

poezie de Jude Kyrie, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia este făcută

Intră femeia
se naşte
plânge
îşi începe călătoria prin lume
devine copilă
dulce şi afectivă
certată
are menstruaţie
suferă
se atinge
ei îi cântă imnul
o penetrează
ea merge pe străzi căutându-se
se poate converti în soţia cuiva
se va îndrăgosti
împlineşte un an în plus şi se plânge
altele merg împotriva sistemului
îşi alege forma în care se va ascunde
sânii ei strălucesc
vaginul ei cântă

[...] Citeşte tot

poezie de Jose Miguel Navas din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea personală

Să ne logodim iubite
e ziua ta.
Prietenii ne-au adus gutui coapte
şi un tablou cu struguri.
Amână-ţi plecarea!
- fiecare anotimp îmi cere
să renunţ la tine.
Jură-mi că nu mai există colivii!
Că totul va deveni rotund,
că ascunzi prin buzunare
ultimul bilet spre planeta de vise.
E ziua ta!
S-au aprins felinarele!
Eu mireasa ta demodată
aştept în faţa altarului
vântul
să-mi prindă pe deget verigheta.

poezie de Caliopi Dicu (2 noiembrie 1998)
Adăugat de Caliopi Dicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptare ţărănească

Înmormântările de la oraş
Miros a înviere foarte rar,
Cel de-abia devenit înaintaş
Primeşte flori cu carul mortuar.

Pomenile făcute la oraş
În mod festiv se cheamă pomeniri,
Se vede care-i cel mai bun urmaş
După câţi bani aruncă la opriri.

Dac-aş putea să mor într-un sătuc,
Nevestei şi copiilor le-aş cere
Să-mi pună la mormânt un pui de nuc,
S-aştept la umbra lui, pân' la-nviere.

Nici aşteptările nu se compară:
Cea din oraş cu aia de la ţară.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (21 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O poveste din anii 60

îi povesteam unei prietene
pe facebook despre prima soţie
ce nebunie!
femeia devine geloasă de parcă-n maşina
ei mică ar trebui să-mi aflu cazare
(?!), de parcă, de
parcă-n maşina ei: un renault din anii
60 ar trebui să îmi aflu scăpare -
ce nebunie!
îi povesteam la volan
femeii cu picioarele mini
sub fuste înguste

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu existam când te-ai născut

Nu existam când te-ai născut,
Erai deja femeie când m-am născut.
Regreţi că m-am născut târziu,
Regret ca te-ai născut devreme.
Nu existam când te-ai născut,
Erai deja femeie când m-am născut.
Mi-am dorit să fi fost născuţi în aceeaşi zi,
Ne-am fi petrecut toată viaţa împreună.
Nu existai când m-am născut
Eram deja femeie când te-ai născut.
Eram atât de departe de tine,
Era atâta distanţă între noi.
Nu existai când m-am născut
Eram deja femeie când te-ai născut.
Aş fi devenit o floare îmbrăţişându-şi fluturele,
Adormind în iarba înmiresmată noapte de noapte.

Poezia a fost scrisă in jurul anului 1075, când poetul Su Shi îşi visa soţia moartă. S-a căsătorit cu ea in 1054, cand ea avea cinsprezece ani. Din nefericire, a murit 11 ani mai târziu. Anul următor, a reînmormântat-o în cimitirul familiei din ţinutul Sichuan şi a plantat câţiva pini in jurul criptei.

poezie clasică de Su Shi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un crochiu de bambus trimis soţului meu

În ziua în care domnul meu a plecat, s-a plantat primul bambus;
Bambuşii au devenit deja crâng, iar domnul meu încă n-a revenit.
Odată ce chipul meu de jad s-a ofilit, cu greu mai poate fi refăcut;
El nu este asemenea unei flori – care va îmboboci iarăşi.

* Guan Daoseng este creditată drept cea mai bună pictoriţă din China,
picturile ei având ca motiv bambuşii fiind celebre, picturi în cadrul cărora
insera versuri – în acea vreme, în China, poezia, pictura şi caligrafia erau
cumva inseparabile.

poezie de Guan Daosheng,1263-1319, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bosonul... Eminescu

"Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine tatăl...
Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii."
Scrisoarea I - M. Eminescu

. a fost un Eminescu Absolutul
sau Absolutul, eminesc cumva,
şi-a plămădit la începuturi lutul
ştiind perfect ce infinit Va modela?!

şi România să fi fost întâmplător
acel picior de plai pe care dânsul
va fi venit dintr-un sfârşit de viitor
şi care la 'nceputuri fu cuvântul?!

şi steaua pân' la care-i drumul lung
şi plopii fără soţ cu flori albastre
ce sacru genial în umbră-ascund
şi ce nefast simbol al laşităţii noastre?!

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (3 iulie 2012, Moscova)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scumpei mele soţii care a devenit o stea

Zilele şi nopţile mele nu mai sunt timp
ci strigăt şi dangăt şi vuet,
de când ai plecat, de când n-am uitat
mişcările tale şi chipul de icoană.

bolnav de singurătate, am rămas aici
aşteptând să ne reîntâlnim, dragostea mea
nepieritoarea mea dragoste

nimeni şi nimic nu te poate înlocui
ai devenit o stea şi mă luminezi
atunci când şarpele întunericului
se aşează la picioarele mele

te rog să mai fii puţin răbdătoare
până voi veni lângă tine
dragostea mea nepământeană
lumina mea de stea.

poezie de Gheorghe Mihaiu din Scrisori de dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!