calitate şi viaţă

Spuneţi-mi acum

Spuneţi-mi acum, ce-ar putea dori mai mult un om
Decât să-şi bea singur, în linişte, pocalul de vin?
Mi-ar plăcea să am seara oaspeţi cu care să discut filozofie,
Nu să mă trezesc cu perceptorii care vin să colecteze impozite:
Cei trei feciori ai mei s-au căsătorit cu fete din familii bune,
Iar cele cinci fete s-au măritat cu bărbaţi de calitate.

Prin urmare, am motive pentru a trăi fericit o sută de ani,
Fără să-mi pese, la urma urmei, de Paradis.

poezie de Wang Chi, sec. al VIII lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albina

(nepoatei mele, Maria Elaine)

O hărnicuţă albină,
Zilnic zbârnâie-n grădină,
Când se ia roua în zori,
Ea zumzăie printre flori.
Îşi petrece întreaga viaţă,
Printre floricele şi verdeaţă.
Trudeşte necontenit,
Din zori pân-la asfinţit,
Cu strădanie adună
Nectar de calitate bună.
Îl transportă apoi cu bine
La căsuţa de albine,
Albinuţele culeg o avere,
Pentru fagurii de miere.

poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linişte şi pace

Linişte şi pace, totu-i ca la carte;
Predică păstorul hotărât să poarte
Cuvântul în lume şi lumea de toarte
Spre o lume nouă, necuprinsă-n soarte
Dar enoriaşii dorm un somn de moarte.
Oare nu-i el bun sau nu e dreptate?!

- Un bun cantitativ fără calitate
Şi-o ţintă greşită în totalitate
Provoacă-adormirea în realitate -
Dar, trezind păstorul, ai făcut dreptate!
Dreptatea-i divină şi-o necesitate
Iar trezirea-i viaţă din Divinitate.

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieţii (12 iunie 2021)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bărbat discret

În sufletul adânc şi a inimii văpaie
Mă arde-un dor nebun, care mă-nconvoaie
El stăruie cu drag în ochii mei căprui
Atunci când e de faţă, dar mai ales când nu-i.

E un bărbat frumos, misterios, discret,
E greu să îl descriu şi să-i fac un portret,
E un bărbat sensibil ce-şi merită din plin
Statutul de şarmant, privire de felin

Şi fără să-mi dau seama, mă pomenesc mereu
Că-l pun în vârf ades, ca un real trofeu.
Ce cauţi tu aici, în viaţa mea, străine?
Umblând nestingherit prin vise şi suspine?

De ce îmi tulburi noaptea şi-mi furi seninătatea
Vrei să mă râdă lumea şi toată societatea?
Departe stai de mine, de visul meu secret
Şi fii ca până acum, fii un bărbat discret!

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, pământenii...

Noi, pământenii...
Din praf de stele ne-am născut,
plămădeală divină, cu suflu viu nevăzut,
în gemete şi repezi transformări...
iubirea, scânteia vieţii pe planeta Pământ
să o slăvim, să o salvăm,
nu în picioarele prostiei s-o călcăm.

Din praf de stele ne-am născut,
viaţa în universul viu să o perpetuam,
miracolul iubirii nicicând să nu-l uităm,
căci altfel viaţa în calvar o transformăm...
şi raiul ei va fi definitiv pierdut.

Din praf de stele ne-am născut,
într-un rai verde cu ochi plini de lumină şi culoare,
mai frumos ca orice moft modern din lumea mare;
ce altă iubire să ne mai dea Dumnezeu?
puterea conştiinţei noastre
când il va înţelege oare?

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (ianuarie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-încă odată, ca şi-n alte dăţi, totul se sfârşeşte

Şi-încă odată, ca şi-n alte dăţi, totul se sfârşeşte,
Sfârşitul sfârşiturilor, slăvit în Cântarea Cântărilor...
Ar putea mama-soartă împreună cu tatăl-şansă
Concepe o poveste mai rotundă-într-un mai împodobit decor?
Nu: să consideri, înainte de-a avea treizeci şi doi de ani,
Că dragostea pe care o simţi este mai presus de toate,
Să crezi că scopul este-acelaşi lucru cu împreunarea
Şi să nu-i găseşti vieţii tale-un tâlc de-o mai înaltă calitate?

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronicarii "21-st century's"

De ce nu scrieţi de contemporani?
Fiţi cronicarii timpului trăit!
Eroi pot fi miniştri, scriitori, ţărani...
Împărtăşiţi, din clipa ce-a murit!

Valoarea documentului e-n adevăr
Şi este calitatea ce-am pierdut-o.
Milenii se vor continua pentru dezbăr
De la cutuma unde ban, puterea a avut-o.

Jurnale, magazine, ziare, cărţi
Sunt astăzi artă a dezinformării.
Nu-i faptă, fără intervenţii dinspre părţi
Pentru deliciul de mistificare-a prelucrării.

Pe zi ce trece, nu ştim cine suntem!
Ce credem că vedem e interpretare;
Răspunsuri la-ntrebările ce punem
Nu-i adevărul, ce-i real... e-o cenzurare.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invidia

Motto:
"Invidia-i o răutate
Ce te încearcă uneori,
Când n-ai control de calitate
Asupra propriei valori."

Invidia

Cunosc invidioşi o mie
Care de care mai "curat",
Deontologi în ale vieţii
Cu fiere-n sângele stricat.

Invidia-i o răutate,
E sâmbure de nebunie,
E neputinţă, laşitate,
E-a spânzuratului frânghie...

Invidia e cea ce strică
La om întreaga-i existenţă

[...] Citeşte tot

poezie de Petrică Conceatu (21 noiembrie 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimile timpului meu...

Trecut-au anii mei ca norii,
Toamnele ca şi cocorii,
Verile ca florile,
Primăveri ca visele,
Iernile ca babele.

Mă trec şi eu cu toate cele,
Pierzând pe drum sandale grele...
Poveri ca pietrele de moară,
Crucea vieţii nu-i uşoară.

Şi ce folos, că multe în jur
Se zbat în linişte de-amurg,
Şi cei ce mi-au umplut viaţa
S-au dus, ca bună dimineaţa.

Se zbate timpul în mută lumină,
Ca amintirile uitate în vechea vitrină,
Iar voioşia vie a tinereţii
Adoarme des în patul sorţii,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (10 august 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nenoroc

Mă voi cruţa de îndoieli
şi voi fi mândru, ca atare,
că am scăpat de bănuieli
ce mă pot duce la pierzare.

Nu mi-aş dori să eşuez
sau să refuz realitatea,
ci-n viaţă să perseverez
având drept ţel doar calitatea.

Dar ce mă doare cel mai rău
şi-mi trece, prin destin, cărare,
mi-e dreptul de-a nu fi al tău,
făcând durerea tot mai mare.

Destinul tragic, străveziu,
pecetlui dragostea noastră,
şi obosit, la ceas târziu,
sfârşi topind iubirea castă.

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Prioteasa din Poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!