Poezii despre castele și iubire
poezii despre castele și iubire.
Bărbatul care mă iubește
Îmi face castel din Soare,
Mă admiră ca pe-o floare
Și-mi zâmbește părintește.
catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
soarele refuza să mângâie
acel castel sumbru
iar la o masă de plumb
se afla o piuă de alamă
unde se pisa o inimă îndrăgostită
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
iubirea ne fură somnul
topește frica din priviri
și gheața inimilor
nu scapi nici dacă te ascunzi
într-un castel cu porțile zidite
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mie și una de ape..
Cerul mi-e foarte aproape,
Vârfuri de munți eu privesc
O mie și una de ape...
Le spulber, eu vânt mă numesc.
Marea mi-e foarte aproape
Castele de nisip construiesc,
o mie și una de ape...
Le spulber, eu vânt mă numesc.
Dar dragostea e-atât de departe
Cu dorul de mână încerc s-o găsesc,
O mie și una de ape...
Mă spulberă, iubire... tu torent te numești!
poezie de Elena Meculescu
Adăugat de Elena Meculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru ea...
Daca dragostea mea pentru tine,
Ar fi un cer fara stele
Daca dragostea mea pentru tine,
Ar fi un castel de nisip
Daca dragostea mea pentru tine,
Ar fi un miraj in desert
N-as putea sa-ti spun la infinit,
Te iubesc, te iubesc, te iubesc.
poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenia
Prietenia... este dăruire,
Speranță... împlinire și noroc,
Încredere... avânt... nemărginire,
Pentru prieteni... am mereu un loc.
Îi port în gând și-n visele rebele,
Alerg prin Univers... și-i regăsesc
Tot înălțând cuvintelor... castele
Prieteni... pentru asta... VĂ IUBESC.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenușă de dor
CENUȘĂ DE DOR
Prin vise, cu brațe de gând adunate
Într-un castel al dragostei promise,
Se aud și acum timidele șoapte
Ce-și duc ecou în poeme nescrise.
Suspină dorul în clepsidră de nisip,
Când împletesc speranța cu iubirea
Să-mi învăluie tristeți lipite pe chip,
La târg de vise să-i vând amintirea.
Dar dorul e cuprins de magma iubirii
Zdrobindu-mi inima ca un tăvălug.
Îmbrăcată în giulgiul nefericirii,
Plânge când ard sentimentele pe rug.
În maramă adun cenușa dorului,
La rădăcina iubirii să o las,
Să-l regăsesc pe aripile timpului,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din De dragoste și dor (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne iubim în ploaie
Să ne iubim, iubita mea, în ploaie
Stropi să-ți scalde chipul tău
Eu să fiu un zeu sub soare,
Tu un curcubeu.
Să ne iubim, iubito, în ploaie
Și stropi să cadă pe părul tău frumos,
Eu să fiu un înger care moare,
Tu să fii un Hristos.
Să ne iubim, iubita mea, în ploaie,
Și ploaia să fie un castel,
Eu să fiu un rege și tu regină
Și să trăim cu dragoste în el!
Să nu ne speriem de ploaie,
Căci ea este apa sfântă, care vine din cer,
Noi suntem două taine,
Și iubirea noastră - un mister.
poezie de Vladimir Potlog (29 iunie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Știu
Tu ești furtuna ce-a spulberat
Castelul de nisip al inimii mele.
Mă tem de forța ce ne-a unit destinele
Cu lanțurile sălbăticiei.
De ce aștept curcubeul care să-mi lumineze
Existența cea de dincolo de aici?!
Ea nu mai semnează cu surâsul speranței...
A murit odată cu prima palmă primită...
Ce sărut mi-ar mai demonstra iubirea,
Când eu simt doar teamă și ură?
Ba nu, nu pot nici măcar să urăsc.
Sufletul meu a murit atunci când,
Cu lacrimi în ochi
Te-am întrebat dacă
Mai crezi că te pot iubi.
Unde s-a ascuns visul din templul fericirii?
Unde este dragostea la care visam?!
Fericirea este un înger-fantomă.
Un fum alergând dezordonat
Prin orașul inconștienței...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre ea...
pentru Clari
Te-am regăsit când nu aveam speranță,
Că ai să vii, s-apari din nou la mine...
Și cu iubire ai topit frica de gheață,
Și m-ai iubit... cum te iubești pe sine.
Pe coridoare de nepătruns, înspre oglindă
Se presăra un praf de stele translucid,
Și-o zână luneca să prindă
Acele suflete rătăcind avid.
Menirea-i fură somnul și iubirea,
S-a dăruit să dea iubire celor mulți...
Jertfindu-și chiar și fericirea
Salvând pe cei trăind ca morți.
S-a ferecat într-un castel fără ferestre
Deși, lumina îi e prezentă peste tot...
Cuvintele-i nu sunt decât măiestre
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre castele și iubire, adresa este: