Poezii despre cereale și iubire
poezii despre cereale și iubire.

Colierul zăpezii
Ninge,
ninge, iubito,
peste brazdele bete
de grâul cuvântului.
Fluturi albaștri
se-aștern grațios,
înfrățind diamante...
În ochiul amurgului,
dulce,
dulce-amar scânteiază
colierul zăpezilor
de altădată.
poezie de N. Petrescu-Redi din Înrourări (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu aș iubi...
Eu aș iubi stâncile
Cum rădăcinile iubesc iarba,
M-aș face sculptor de idei
Și aș da lutului
Forma spicelor de grâu;
Aș asculta plânsul pruncilor,
După care mi-aș delecta trupul
În jucăușele mișcări ale cascedelor
Ce strălucesc multicolore în lumina soarelui,
Și toate acestea pentru a fi aproape
De pulsul plaiului matern.
poezie de Mariana Bubuioc (13 iulie 2011)
Adăugat de Mira Condor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză
Ca prin farmec,
din germenii de grâu,
a doua zi,
pâinea rumenă
mă îmbie pe masă
și dragostea noastră
în focul solar
ivește un prunc drăgălaș.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!


Învăț să respir apa între foc și îngheț
cum delfinii recită adâncul din oceanul neînțelegerii
bobul de nisip către vârful muntelui nu are cărare
nici scoica în care așez speranța
nu știe rostul măsurării timpului
dintre două stări de agregare precum un sărut
între prăbușirea cerului și răsăritul grâului
nu caut oul de zbor
nici măiastra de banal
doar cânt iubirea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă pierd
Mă pierd în apa unui râu,
Mă pierd în holdele de grâu.
Mă pierd pe plaja însorită
Și-n pădurea adormită.
Mă pierd în iarna viscoloasă
Și-n privirea-ți luminoasă.
Mă pierd în toamna aurită
Și-n frumusețea ta iubită.
Mă pierd în tot ce sunt și-n tot ce ești,
Mă pierd atunci când mă iubești.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pleoape
Doi stropi de rouă de la frunte-n jos,
Și-un zâmbet ca un răsărit,
Compun o amintire într-un chip frumos,
Și drumul înapoi spre tot ce am iubit.
Un lan de grâu se lasă-n jos din creștet,
Și râuri gemene coboară,
Mă uit din depărtare, m-apropii încet,
Ce pot să fac să nu mai doară?
Simt gustul iubirii, privind gura ta,
Aș vrea să te am iar aproape,
Oricât de mult aș vrea nu pot schimba ceva,
Și singura magie ce mi te poate da
e coborâtul de pleoape.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumeție prin codru de vise
freamăt în lumină, mă bucur de viață
iubirea mea doinește în codru de brazi
mereu inmugurește cu zori de dimineață
nutresc la nemurirea splendorilor de azi.
în mijlocul verii dragostea se coace
e plină de rod ca merii din livadă
vastă ca lanul de grâu și noroace
au înflorit ca macii fără de tăgadă.
aș vrea vară să fie cât anul întreg
romantismul verde să mă umple de vise
freamătul arborilor pot să-l înțeleg
vântul îi îmbrățișează cu brațe deschise.
cu cântul ciocârliei mirean mă aleg
cu drumeții prin vise simt fericiri admise.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căprioară în crâng
te-ai întors iubire de foarte departe
genunchii ți-s juliți de la vânt
dumnezeu astăzi parcă iarăși desparte
apele dintre cer și pământ
inorogii pasc printre munți de zăpadă
copitele le sunt prea fierbinți
vara asta pare c-ar vrea să mai ardă
doi copaci încărcați de dorinți
azi să nu mă aștepți în crâng căprioară
nu mai am ce păduri să-ți ofer
niște maci înroșesc un lan de secară
nu mai sunt nici amurguri în cer
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dar
Din iarna acestui început de an îi aleg și îi dăruiesc cel mai alb și curat fulg de zăpadă.
Din primavara acestui an îi aleg și îi dăruiesc o floare albă de cireș.
Din vara acestui an îi aleg și îi dăruiesc un spic de grâu auriu.
Din toamna acestui an îi aleg și îi dăruiesc o frunză de platan.
Din iarna acestui sfârșit de an, îi aleg și îi dăruiesc frumoasa umbră albă a lunii,
căzută peste mâinile subțiri ale iubitei mele."
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de primăvară
Te iubesc nespus și-i pace,
în visul meu e liniște deplină
când luna pletele-și desface
ca o femeie în mugur de lumină;
Trupu-mi este alb -zvâcnesc-
te strigă uneori încetișor,
de-atâta primăvară înfloresc,
ia-mă cu tine la izvor!...
Du-mă prin verdele dintâi,
la salcia cu pletele în râu,
să-mi pui o stea la căpătâi,
în așternutul crud de grâu...
poezie de Lusiana Drăgușin (14 mai 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cereale și iubire, adresa este:
