Poezii despre copilărie și legume
poezii despre copilărie și legume.
Policita
Un cântec trece pe lângă alt cântec,
Nimeni nu-l aude, o cetate trece pe lângă umbra ei,
Distanțele bătute cu ouă, frunze pe frunte,
Ziua seamănă cu un arbuz,
Forme strâmbe de străzi, vieți evocate de clanță,
O barză căzu în cuvânt,
Seara e o legumă, ochiul calului este violet,
Glasul devine strident ca o vioară,
Litera ezită, șovăim, șovăim, apoi mergem spre alte țărmuri.
După o boală grea, sănătatea sau moartea sunt singurele soluții
Să bei cidru din clepsidră.
Nu te teme de nimic, finalul este același.
După o viață de scris, premiul Nobel este o bagatelă.
O excursie cu diavolul nu strică nimănui, dar nu continua relația.
Am învățat arta absurdului de la indivizii insipizi și din seriale.
Calul nu avea nevastă, de ce, întrebă copilul.
Șeful era fost milițian și avea acasă un tramvai.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine-am fost, cine sunt, cine voi fi
Am fost copilul care vede... lumina întâia dată.
Am fost copilul care crede... toate câte i se-arată.
Am fost un copil zburdalnic,... toată ziua alergam,
Dar am fost și copil harnic,... pe mama o ajutam.
Am fost tânăr ca o floare,... rumen și frumos la față,
Un tânăr plin de candoare... și mă bucuram de viață.
Am fost tată de copii,... bărbat cu multă putere,
Ca să le fac bucurii,... munceam ca să fac avere.
Mai apoi am fost bunic,... cu nepoții mă jucam.
Acum, contez mai nimic,... nici putere nu mai am.
Din floarea care am fost,... îs trandafir veștejit.
Viața nu mai are rost,... sunt aproape de sfârșit.
Lumea a-început să spună... că sunt moșneag amărât,
Că am ajuns o legumă,... că, mai suflu, doar atât.
Acum, că știți cine-am fost,... să vă spun cine voi fi...
Nu cred că mai are rost... Nu cred că mai prind o zi.
Așadar:
Am fost om, sunt muribund... și-n curând voi fi pământ.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Țarăfobi
Mă torturez, aproape, cu întrebarea
Ce ar trebui să fie-n orice clipă
Pe buzele oricui, ce-ar ști că se înfiripă
De când s-ar ști crescut fruct, țării... ce-i e floarea.
De ce n-om fi sămânța cu seve siropinde
Din sol plin de strămoși, gustat legume, fructe,
Vânat, ignat, crăciunuri, doar știind să se întâmple
Și amor de-o scoarță calcă, ca piele... ce i-ar vinde?
De unde atâta ură să nu ne cultivăm
Parental maniere, păduri nu mai sunt coli
Și minți sunt doar minciuni, nu finisaje în școli...
Și-am devenit rușini... de-o țară, ce trădăm.
Păcat, că oratorii, de Cicero, ierboase,
Golașe de sămânță, îs perfide logorei,
Când țara ce-o iubesc e mamă de mișei
Și-și plânge o Dunăre de lacrimi... și-ai mei oase.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 aprilie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndoieli
Străbat de ceva timp un spațiu ce mi-l umplu
Și culmea, nu mai știu cum sunt, de însumi mă îndoi,
Neștiind de poame oi face din acumulările-mi altoi,
Cum pom, de-i alipești o creangă și alta, e singur, el... și cuplu.
Tot m-am pretins deștept, cu limite rigorii,
Căci am acumulat propriul știut, citite,
Cu crez de evoluat din gloatele cernite,
Colorând sub meninge un cenușiu valorii.
N-am fire de pretenții, înot în modestie,
Dar rămân uluit când vorbe îmi sună gol
Printre emuli de zise, ce poate își scriu vreun rol,
La fel și ei, cerșind cununi în tuș, hârtie.
Numai că emul, fostul, l-am tot crezut arhaic,
Îl convertind adesea cu schimb de emulații,
Blajin pozând în critic la false disertații,
Când limba-i ponosită, cum mistic ar fi laic.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 martie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carnavalul
I
Începe carnavalul! și-n salele bogate
Se cerc artiști și muzici plăceri mai noi s-arate,
În nouă veselii!
O! ce de griji acuma la nouă toalete!
Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete!
Ce mii de bucurii!
Fetița tot visează la flori, l-a ei ghirlantă,
La gaza cea subțire, la rochia-i elegantă
Și la ai ei cercei;
Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte;
Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte
Ceva ce-i place ei.
Corsetul aci-și pune; își cearcă iar rochița,
Pandlica care-o prinde, - săracă copilița!
Viața-i e romanț!
O! cât a să mai joace! Ce bine a să-i vie
[...] Citește tot
poezie clasică de Cezar Bolliac
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să înveți să scrii
Ce-i atâta taverturtă?!
Nu sunt mari filozofii
Să înveți cu luare-aminte,
Tu, copile ca să scrii.
E-o poveste... E o lume
Fermecată. Doar să vrei
Poarta să-i deschizi... Să intri
Și să iei din vraja ei.
Și dacă ma gândesc mai bine
Știu: alfabetu-i principal
Căci este-o pepinieră
Pentru cel mai bun școlar.
Aici nu-s fructe, nici legume,
Însă cu ele ne hrănim,
Literatura-n profunzime
Vom învăța să o iubim.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citiți!?
Citiți, prieteni, cu răbdare, acum când nu se mai citește,
Citiți să vă formați cultura și să vă amuzați, firește,
Citiți Shi-Jing, Mahabharata, citiți și Biblia hazlie,
Citiți ce-au scris Ion Becali și Meme Stoica-n pușcărie,
Citiți în Cimitirul Vesel, catrene scrise pe morminte,
Citiți din nou Memento Mori și plângeți și luați aminte,
Citiți ce scriu extratereștii în lanurile mari de paie,
Citiți ce-a scris în Ag pe Rime, demult, Apostol Nicolaie,
Citiți, când vi se-nchide gura, Protestele lui Brătianu
Citiți, când vă cuprinde ura, Pamflete de Ispas Fețeanu,
Citiți în scoici, citiți în valuri, citiți în oase de guvid,
Citiți și psalmii din Fereastra de doamna Elia Davíd,
Citiți de moartea Babei Porno în cărțile lui Ananie,
Citiți, acolo, cu oroare, ce-ar scrie el pe lenjerie,
[...] Citește tot
poezie satirică de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada lui Petrișor
Motto:
Petrică și Petrișor
Toată lumea are un dor
Numai tu ai mai multe
Știute sau tăinuite.
Care pleacă și vin
Din Craiova sau Negomir.
Plecând, din Craiova în sus
Pe al Jiului curs
Înspre nord și la apus,
După un timp ai ajuns
În comuna Negomir
Cu oameni harnici și buni.
Este satul lui Petrișor
Care este fermier
Iubește agricultura
Florile și pomicultura.
Multă vreme a fost plecat
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvintele
Cuvintele dragi copii
sunt ca și niște jucării
mereu le alegem
pe cele mai frumoase
mai vesele
mai prietenoase
primul cuvânt
fără să-i facem nicidecum reclamă
este desigur
cel mai frumos,
"mamă",
îl rostim așa zi de zi
ca și cum o floare ar înflori
și acesta e doar un început
apoi urmează cuvântul "sărut"
pe care mama, dintre toate ales,
îl folosește cel mai ades
de dimineața până seara
când în brațe își strânge comoara
și-o îmbracă în picățele
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Valeria Tamaș (2011)
Adăugat de Valeria Tamaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre copilărie și legume, adresa este: