Poezii despre coroană și plâns
poezii despre coroană și plâns.
Din cucuiele pragului de sus
Coroană pe creștet mi-am pus
Din cucuiele pragului de jos
Am plâns prelung, dureros.
catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și iubirea e un cerc
Și iubirea, uite,
Uite-i cerc și ea -
Coroană pe frunte,
Plâns de peruzea.
Și iubirea poate
Cercuri să convoace,
Că e fără moarte
De o viață - ncoace.
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate finală
Astă noapte pe la trei
A murit un om sărac
Și l-au plâns un pui de drac
Și vreo două trei femei
Că avea săracu-n viață
Obiceiul să iubească
Și să tot păcătuiască
Și pe dos dar și pe față
Dacă voi muri și eu
Când cocoșii vor doini
Tu să vii, cum ai veni,
Să bocești la capul meu
Și să-L chemi pe Dumnezeu
Să mă plângă la picioare
Și apoi la fiecare
Parte a trupului meu
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (1996)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despărțire
Ochii ei șoptesc iubirea,
Buzele-mi nu spun nimic.
Grea, ce grea e despărțirea
Chiar pentr-un bărbat voinic.
Triste sunt și parcă plâng
Și se cheamă-n limbă mută:
Mâinile ce ni se-ating,
Buzele ce se sărută.
Cum pe vremuri, jucăușo,
Îți sorbeam al gurii mied,
Șoapte floare de brândușă
Ce-a ieșit de sub omăt.
N-o să-ți fac coroană iară,
Roze-n mână n-o să-ți pun.
O, Francisca,-n primăvară
Ne-a ucis un ger nebun.
poezie celebră de Goethe, traducere de Nicolae Dabija
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea lui Guillaume Apollinaire
noi nu știm nimic
noi nu știam nimic despre durere
anotimpul amar al frigului
scobește dâre lungi în mușchii noștri
el ar fi preferat bucuria victoriei
înțelepți sub restriștile calme în colivie
neputând face nimic
dacă zăpada ar cădea în sus
dacă soarele ar urca la noi în timpul nopții
să ne încălzească
și arborii ar atârna cu coroanele lor - plânset unic -
dacă păsările ar fi printre noi să se oglindească
s-ar putea înțelege
moartea ar fi o îndelungată călătorie frumoasă
și vacanțele nemărginite ale cărnii structuri și oase
poezie celebră de Tristan Tzara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răstignirea
Spini pe frunte în coroană,
Fără milă ei I-au pus,
Și cu vorbe de ocară
Pe Golgota-n vârf L-au dus.
Și acolo-L răstigniră,
Sus pe cruce L-au întins,
I-au bătut în mână cuie,
Și picioarele I-au prins.
Maica Domnului se roagă
De o salcie pletoasă
Ramuri tinere să rupă;
Crengile în jos se lasă.
Și-o coroană împletește
Să I-o ducă lui IISUS,
Să-I mai curme din durere,
Suferința de nespus.
Sub coroana grea de spini,
Crengi de salcie așază,
Astfel, fruntea lui IISUS
Parcă nu mai sângerează.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Dobrin din Lacrima din rugăciune (aprilie 2009)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea
se sting flăcări în zare
e frig, e târziu și e toamnă
se scurge din candela vieții
într-o zi, încă o zi
eu caut lumina în bezna din jur
noaptea, urc stingher printre lacrimile cerului
purtând pe frunte coroană de spini
pășesc obosit printre astre
poet în psalmul înfrigurat al unui gând
mă strigă rănile din trup și mă plâng
adie zorii noi în palmă
sunt păcătosul ce caută în ceață crucea învierii
pășind sfios pe calea mântuirii
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imaginația nu există
În seara asta trebuie să vii mai aproape de mine, călătorule,
Pentru că vreau să te sărbătoresc.
Frumusețea ta îmi provoacă o stare de extaz,
Îi face pe vecini să se plângă
Atunci când în miez de noapte încep să strig
Pentru că nu pot îndura singur toată această bucurie.
Voi da naștere unor sori.
Voi ține pădurile cu coroanele în jos,
Scuturând din copaci și tufișuri, cu blândețe, în poala mea
Animale cu blană moale.
Ceea ce tu concepi drept imaginație,
Pentru mine nu există.
Orice poți face tu într-un vis
Sau în pânzele minții
Mâinile mele pot extrage viu din buzunarul hainei.
[...] Citește tot
poezie clasică de Hafiz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie
Prin parcul cu castani și tei
Unde coroane se-mpreună,
Cu pași înceți, doi bătrânei
Mai merg ținându-se de mână.
Prin părul argintiu se strâng
Petale mirosind a floare
Din teii care parcă plâng
Din când în când cu chihlimbare.
Un vânt adie și foșnește
Frunzișul proaspăt înverzit,
Bătrânul însă obosește
Și pe o bancă s-a oprit.
Apoi, privind în ochii ei,
Șopti încet, parc-a oftat:
"Culoarea florilor de tei
Doar ochii tăi i-a inspirat
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (24 aprilie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă florilor de tei
Ploaie de mireasmă de miere și tei,
Azi îmi plec privirea plânsă... Anii mei,
Betea aurie, miraj și parfum,
Sunt un tei sălbatic și singur, în drum.
Sprijinit mi-e trupul, ca un prunc nătâng
Și-n sălbăticia altei lumi ajung...
Mă ascund în rana sufletului meu
Și cu flori de tei, plâng spre Dumnezeu.
Bate vântul... Pace lumii mele! Iată!
Oglindită-n ceruri, inima așteaptă
Îngeri să coboare... Scuture-mi coroana!
Flori de tei și cale... Mă așteaptă mama.
Dorm... De-acum, lumina, curge-n flori de tei...
Nimeni nu mai plânge astăzi anii mei,
Doar un tei mă cheamă, în singurătate,
Să-mpărțim durerea dincolo de moarte.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre coroană și plâns, adresa este: