Poezii despre crengi și creștere
poezii despre crengi și creștere.
Ești plină de muguri
Ești caldă
și plină de muguri
din coaste îți cresc ramuri
până-n verdele ochilor
eu o să-mi fac
cuib în tine
doar așa voi scăpa
de chemările tale
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate se uită la mine și cresc
Cerul râurile ramurile
Toate o iau la fugă
Vânturile valurile
catren de Călin Vlasie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Om cu om
Un om fusese-o frunză și numai om cu om,
Au izbutit să crească și să se facă pom.
Că moare frunza-n ramuri, puiandră și ușure,
Copacul viețuiește și s-a-nmulțit pădure.
Tu-ți răsplătești ursita de grabnică pieire,
Făcîndu-te, din omul prigoanei, omenire.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri -1980
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Om cu om
Un om fusese-o frunză și numai om cu om
Au izbutit să crească și să se facă pom.
Că moare frunza-n ramuri, puiandră și ușure,
Copacul viețuiește și s-a-nmulțit pădure.
Tu-ți răsplătești ursita de grabnică pieire,
Făcându-te, din omul prigoanei, omenire.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statornicie
Cresc
cu rădăcinile-n sus
sunt copacul vostru
cel mai supus
priponit de-o rază de lună
cu crengile înfipte-n pământ
eu sunt rândunica nebună
și toată iarna o să vă cânt.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ramura de măslin
Umbra copacului meu
Vâslește deșirat,
Contopește văzduhul
Cu soarele uscat.
Uimirea arde,
Potopul rodește
În miezul de măslină
Ramura crește!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu e floare, nu e spin,
N-are frunza de mălin
Crește mândră si țepoasă
Chiar la mine lângă casă
Dacă stiți cum se numește
Vă dau creanga cu cireșe....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza și ramul
Frunza veștedă din nuc
Se învârte-n vânt năuc,
Să rămână-n cer nu poate,
Stă înșurubată-n moarte.
O privesc de Bobotează
Cum și moartă e vitează,
Crucea ei rămâne pusă
Într-o viață ce-i ascunsă.
Rămășițele din gând
Trec prin lume rând pe rând,
Moarte, viață e totuna
Când în lume frunza-i una.
O privesc, rămân năuc,
Poate Doamne, eu sunt cuc,
Frunza-i inima ce-mi crește
Ramuri pentru cer, regește!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un mugur din trunchiul românesc
Pe mine cade roua bucuriei
și de sub ea în nimbu-mi tineresc
eu cresc vlăstar în trunchiul României
mâine gata să rodesc...
sunt mugur abia dar creangă voi fi
și lumina din lutul strămoșesc
mai dulce ca mierea o voi sorbi
sunt gata - mâine să rodesc.
poezie de Nelu Voicu din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Prin somn auzi cum ramuri mari se scoală
Și-ți cresc pe umeri ca pe crengi de foc.
E ceasul când, zvâcnind în noaptea goală,
mai sus de ramuri, tainele se coc.
Se-ntind pe lume drumuri de miresme,
nu pentru pași, ci poate pentru sfinți.
E ceasul când răsar catapetesme
la capătul potecilor fierbinți.
Hai! Rupe-ți lanțul! Calcă-n lut parâmii
Și inima, să mergem amândoi...
E ceasul când foșnesc în cer salcâmii
Și când miroase luna a trifoi.
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre crengi și creștere, adresa este: