Poezii despre cuvinte și poștă
poezii despre cuvinte și poștă.
* * *
dimineață de dimineață
găsesc în cutia poștală
un fluture origami.
după ce scriu
pe aripile lui
poemul
tresare.
câte cuvinte
aș putea să înșir
cu o rază de soare?!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio
Îmi spui adio,
Este ușor să te joci cu cuvintele,
Când plouă.
E ușor a spune adio,
Cuvântul de ploaie,
Cuvântul de plumb,
Cuvântul nenorocit
Care risipește culorile,
Care transformă curcubeul în ceață,
Într-o negură a sufletelor pierdute,
Care transformă iubirea în ură.
Este ușor a spune adio,
" Adio", este legitimația de călătorie
Spre infern,
Este biletul de tren către nicăieri,
Pe care mi-l pui noaptea în poștă,
Biletul ieftin de autobuz către niciunde,
Este biletul doar dus,
Pe care,
Mi l-ai cumpărat cu banii tăi...
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Po...vestea
În cutia poștală din pulpa ta
își făcuse cuib un porumbel călător.
Aveai un colier din galenele telefoanelor
date cu taxă inversă
și te mândreai cu rochia matematică
cu cercuri învârtite în jurul taliei.
Eu încercam să ajung cu mâna
în grădina nesăpată
iar tu făceai în păr muguri cârlionțați.
Brusc
din urechile mele
două mâini
mi-au îmbrățișat ochii
și-am apucat să ne privim între voci.
Ningea
iar cablurile care susțineau inima
au pocnit sub greutatea cuvântului " naștere"
Operatoare de la poștă
mi-a dat un ziar
și mi-a spus să-l citesc nouă luni..
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
poștașul calcă pedala de accelerație a săriturii în lungime
lipește cu limba un colț de palimsest și-și linge buzele
ce gust de mumie
și restul ăsta de cuvânt ''rut''
mă urmărește ca pe un delicvent
s-a pus preț pe capul meu o scrisoare pierdută
cine nu recunoaște un poștaș
se va încinge o bătaie și vor mușca toți pământenii
vor muri toți de cocoloașe în gât
și poștașul își va vedea de drum mai departe
scrisorile nu vor mai avea destinatar
vor merge la groapa de gunoi
ciorile și corbii își vor pune ochelarii și vor citi
printre cranii
va începe să plouă și voi lua liniștea de după
să-mi umplu geanta goală
și uite așa îmi voi pierde slujba
băga-mi-aș... în ea de viață
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nici un răspuns la marea mea de cuvinte
Nici un oftat mai larg decât al inimii păcat
Eu sunt un ocean de emoții sau poate mulțimea aparențelor
De ce nu vrei să mă-nconjori cu flori și sărutări?
Eu, am să culeg visul tău, aripa și destoinicia unei minți neobosite
Îi voi pune inimii un cadou la poștă
Poate că va ascunde alte inimi printre colete rătăcite
O lume, unde se scrie mult și se descrie cu amănunte cele mai urâte sau intime momente
Indecizia mea e una... Prostia ta e sora.. Adormită de vântul de primăvară
De ce vrei să mă-nchizi într-o șină de cale ferată?
De ce? De ce-ul devine un mod de aruncat cu noroi într-un borcan strălucitor ca un diamant.
poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
călătoria
din stradă se poate intra urcând
ușa grea apără ascunzătoarea,
doar două opțiuni să urc sau să cobor alte scări,
din holul unde pașii nu mi se aud
vreau să găsesc camerele unde gândurile sunt în așteptare
arhivate după cuvinte cheie,
geamurile mici nu permit luminii
nici să între nici să iese,
pare fixată precum ilustratele aduse de un poștaș temerar,
pe pereții goi timpul se exfoliază,
bibelourile cu capete de copii sunt sparte,
mileuri sunt îngălbenite,
tapiseria cu ieslea si nașterea
îmi fură privirea,
pisici, câini doar în amintiri,
la capăt curtea exterioară plină cu cruci de lemn mă îndeamnă să evadez,
respir aerul proaspăt aproape de cer.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe în noapte
prin geamuri sparte de gânduri
treceau timpuri în grabă
venisem să cânt o baladă
la plecare a rămas doar cuvântul
uitase să ningă
rămăsesem blocat între fulgi
veneau oameni grămadă să vadă
eu priveam la distanță de un an
uneori mai croiam câte-o toamnă
eram absentul grăbit dintre voi
mai chemam iarăși în grabă
cuvântul rătăcit între sfinți
eram tu și eu
două drumuri pe un deal
în cutia poștală
a rămas un cuvânt ireal
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paharul cu vin
eu zic să mai pui un pahar cu vin pe masă
să ai pregătite câteva cuvinte de dragoste
și ceva dulce dacă ai prin casă
n-ar strica o lumânare roșie ori albă
iar în ochi să ai lacrimi de fericire
ridurile să le trimiți o vreme la plimbare
spune-le că-n port se dau gratis acadele cu gust de migdale
eu zic să frămânți un trandafir de petale
pe hol la intrare
un tablou pictat în culori fericite să pui pe perete
poate cel din vară
spune-i că-i un cadou venit de prin stele
ori spune-i că preferi să o scalzi în miere
și-atunci când amintirea îți va păși în casă
cu tine copil la pieptu-i zâmbind
adu-ți aminte că vremea-i frumoasă
că timpul e scurt
și tot ce-ți rămâne în suflet
de-l pui pe masă
[...] Citește tot
poezie de Dorina Șișu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balena din burta cuvântului
din lentilă bifocală răsfoiesc cartea cu taine
aproape mi se-neacă gândul cu lest de cărbuni la cingătoare
o cruce prea grea identitatea fără ancoră de ceruri
cuvintele
nu au brațe să ia o cină ușoară din tine te minți sorbindu-ți dimineața
ca pe-un drog de rouă
urmărești alb
cum cineva ți-a prins în piroane vocea
de buza abisului
cât de absurd este să răzuiești zilnic golgota din tine
pentru a construi poduri friabile
fac spărturi în lumină să capăt contur pe partea cealaltă
bulevarde cu limbi monstruoase expulzează
ca pe ghiulele
oameni cu membrană de fluturi în mine
excavatoare de iarbă scot la soare biserici acvatice
din clopotnița norilor trimit mandate poștale de așteptare
tuturor vânturilor pe care încă
[...] Citește tot
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În șa peste lună
N-am legănat cu horă confuză,
În matca iubirii, curcubeul rotat,
Dar cu lumina de zare pe buză,
Am ridicat din țărână un vad disperat!...
Și zică-mi-o lumea, peste scânteie,
C-am șters unduirea de foc, în rafală,
Iubit-am și-n stele pictată femeia
Și flacăra verde, aprinsă și pală!...
De-a surda poștașul la curtea-mi înaltă,
Va bate mustangul în șea peste lună,
Trăiesc în cuvinte, când iambul tresaltă
Și-s gata de luptă, din vârf de răsură!...
De-acuma prieteni, vă sunt salahor
Și vă fac dimineața, ne-mai-văzută,
Din spatele rimei de foc mă cobor,
Să vă-mpușc chiar de jos, din dedută!...
[...] Citește tot
poezie de Constantin Păun (2007)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cuvinte și poștă, adresa este: