empatie

Generaţii

Prunc în scutece eram
şi visam libertate
copil terestru eram
şi visam evident
la cele astrale
băiat pedestru eram
şi aspiram la zboruri
scriam poeme omeneşti
şi gândeam la cele angelice
aşa sccesiuni empatice
urmate de încercări
printre fante de lumină.

poezie de David Boia (7 aprilie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Empatii

I

simţindu-se vecină cu
o locuinţă pustie
fântâna din cătun a secat

II

pentru că n-a mai fost bătut cu pietre
măru-a-ncetat să mai rodească
şi-n acest an.

poezie de Ion Roşioru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acorduri

Iubirea ca o floare de colţ
îmi zâmbea enigmatică
mai tandră decât empatia
o imagine afectivă
de sus de pe bolta transparentă
prin care se vedea eternul
se desluşea infinitul
plus viitorul nepătruns
în stare să redea
fericire cosmopolită
convertită monumental
într-o extensie benefică
străjuită de îngeri
peste orizontul cunoaşterii.

poezie de David Boia (11 decembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

O iarnă abstractă

Trece încet o iarnă abstractă
Lupii uitaţi o hăituiesc
Iar vântul proscris
Are empatii încă virgine
Cu gheţurile topite
De dor.
Gerul scânteiază discret
Lumini care cântă
Abisale poeme
Grizonate de umbrele
Unor figuri de stil
Neînţelese.
Centenar şi consens
Iluzorii tendinţe de unitate
Şi zăpezi ca o avalanşă
Nebănuită
Ce trece încet
Ca o iarnă abstractă

poezie de Constanţa Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiara...

. te-am visat aseară- paca se făcu
că stătea o fiară între el şi tu

cu accent molatic se răstea la voi
şi zâmbeau magmatic buzele ei moi

tu strigai să plece umbra ei subţire
şi şopteai că-i rece şi că-i slab de fire

nu alungă iară duc-se pe pustii
stafia de fiară şi de empatii

el spunea -mai lasă, poate nici nu ştii
vezi că n-are coasă- ne-a mai ţine vii...

... a cântat cucosul m-am trezit smerit
c-am ratat reproşul hăului subit.....

poezie de Iurie Osoianu (1 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pandora

eram realmente încântat presimţeam la refuz
că o să ne citim mângâietor muşcăturile cicatrizate
cu tot dragul şi empatia până la cuţite

eu hoţul de foc al zeilor pentru bucuria celor mici
ea dăruitoarea cu toate tristeţile demente
ale zădărniciei

a plecat mai e o speranţă mor aici
şi se simte de ne scoatem ochii

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămân român

Iubesc Parisul... iubesc Franţa,
Nu-s norocos, nu-s nici ţigan,
N-am empatii... cu ignoranţa,
Nici nu-l sfidez pe musulman.

Rămân român de viţă veche,
Modest, cinstit... şi selectiv,
Da-mi plânge, încă, în ureche
Dezastrul... de la Colectiv.

Refuz naivităţi pioase,
Luminile... ce-au ars perfid
Atâtea gânduri sănătoase,
Eu slăbiciunea... o desfid.

Nu voi vota pe-acela care
Vândut-a ţara pe doi lei,
Făcând mătănii prin altare
Şi datorii... făr-de temei.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forever MJJ...

La steaua care-a răsărit...
O stea ce va da nume
Visării ca un mare mit,
E unică în lume...
Metamorfoză-n chip de om
Iar sufletu-i serafic
Caracteristică de-atom
Har dobândit empatic,
Amploare-n dans fără egal
Estetică în versuri
La cânt e soi original
Jonglând prin universuri...
Justiţiar în love and peace
A fost şi va mai ţine,
Că lupta pentru paradis
Keep calm o vom susţine,
Să ştii că stăm cu toţi-n rând
Oricând acelaşi sine,
Ne-ai dat la toţi un singur gând
! Un King Of All... în fine...!

poezie de Vasile Zamolxeanu (22 iunie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinda timpului

Din mintea mea o mare de aburi
Aruncam câte un gând înspre
fântâna timpului abisal
Culegeam spaţiul rămas pe toate marginile
În căuşul palmei
La câte trei gânduri îmi puneam o dorinţă
Iar gestul se propaga magnetic
Abisul zămislea câte trei ecouri
Suflându-le către inima mea
Apoi îmi repeta un dor
Simţeam trăirea decupată empatic
Pe lungimea de undă a bătăii de aripă
Alergând sinusoidal pe raza tăcerii

poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii îşi iau chipuri de sfere

Acum, oamenii îşi iau chipuri de sfere
Şi se rotesc pe orbite de zor,
Într-un univers incert, de falsă plăcere,
Pierzându-şi substanţa matricei lor.

Din fire reci, străine, îşi ţes conexiuni,
În locul splendidelor jocuri şi reuniuni,
Ce animau odată a noastră tinereţe,
Acum vezi pe-a lor feţe, aer de tristeţe

Pe unii dorinţe compulsive-i exultă,
Vor să aibă indestulare cât mai multă,
Nu au limite, si aduna să fie,
Crezând c-a lor viaţă ţine-o veşnicie.

Oamenii se tot cufundă în lumi virtuale,
Nu mai cunosc savoarea trăirilor reale,
Nu mai cultivă simţirea întru fiinţă,
Lipseşte empatia din a lor voinţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Alionte (9 mai 2023)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!