Poezii despre fantome și somn
poezii despre fantome și somn.
Te astept
Aceasta caldura
O simt ca o mana
Pe spate cum cade.
Si somnul ma fura
Si din saptamana
O zi se mai scade.
E acadabrant
Sa dorm in absenta
De vise si de amintiri,
Si sa-i fiu amant
Chiar in permanenta
Unei tacute priviri.
Privirii tale
Fantoma a mintii
Privirii tale
... te astept.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cumpăna nopții
în dantele de mătase
noaptea își îmbracă trupul.
cu un fir de păr își coase
rănile din suflet lupul.
fluturii bat în fereastră
cu reci aripi sidefii.
dorm crăițele în glastră.
în tablouri dorm stafii.
și în culmea depărtării
gândurile-mi sunt scântei.
eu adorm în sarea mării.
tu adormi în valul ei.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre mâini
Rămâi sculptată în aer,
Mâinile mele
Au umplut camera de forme
Voi dormi cu fantomele tale,
Ca un Hamlet năpădit de tați.
Poate că ar trebui să-ți vorbesc
Despre mâini
(Și mai puțin, evident, despre mâine)
Ele te-au îndrăgit la prima vedere,
Când ți-ai sprijinit magnetismul în ele.
Ar putea fi ace pe o busolă,
Arătând imparțial toate punctele cardinale.
De ce numai nordul mereu?
Pretutindeni hălăduiește misterul.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciunea unui păgân
Nu-ți domoli văpăile roșcate,
Ci sufletul mi-l încălzește, divă,
Călău de inimi, dulce voluptate!
Eu te implor acum, fii milostivă!
Zeiță ce-n văzduh ești răspândită
Și foc ce arde-n noi, de bună seamă,
Ascultă a mea inimă mâhnită
Ce îți dedică-un cântec de aramă.
O, voluptate, fii a mea crăiasă!
Ia-ți chip de zănă cu o mască-aleasă
Făcută din velur, carne și piele,
Sau varsă-mi somnul tău cu ore grele
În vinul mistic și lipsit de formă,
O, voluptate, sprintenă fantomă!
poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dragul cuvintelor șoptite
M-am rupt de liniștea dintr-un muzeu de artă
de dragul cuvintelor șoptite,
gândurile îmbrăcate de sărbătoare
hoinăresc prin imaginile admirate.
Nopțile din culori adorm în tablouri,
întunericul se preface în umbre de fantome
pierdute-n extaz de plăcere.
Limbi de șarpe pe fiecare urmă de foc
încerc să adun de pe miriștea timpului
în care se aprind lămpi de stele
și mai departe moartea face tumbe
de bucuria veșniciei rămasă acasă.
Doamne, cât hazard mi-a crescut pe umeri
de mă apasă și-n somn,
visele încearcă să-mi arate raiul
și mă trezesc înainte să-l văd.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (18 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământ și foc în inimă străpunsă...
Schimb doar vorbe, omor doar timpul
ce îmi pare
și viața mi-e frumoasă ca încercare...
destinul nu-l forțez, încerc să ies
din transă,
și mă întreb... mai am vreo șansă?
dar nimeresc în ceață,
aceeași glie
sunt îndrăgostit, mă simt usor
ca somnul lin, fermecător,
de o stafie.
Și ziduri albe - incolore...
o lume fără margini, în imaginația mea
de copil pus la colț pe coji de nuci
în sala pașilor tăcuți
melancolic și prudent îmi pare azi pământul,
puțin înjunghiat
[...] Citește tot
poezie de Octavian-Sergiu Ciurtin (februarie 2008)
Adăugat de ve@nu blajan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul cu fantome
Umbra mea
o rană în lumina lunii
se plimbă în noapte,
prin gara cu fantome în trenuri.
Stau clipele,
spânzurate de limbă
și ceasul-n perete ticăie
dintr-o scobitură de piatră.
Privește cruciș liniile ferate,
în ambele părți
și adoarme încremenit
cu un giulgiu peste ochi.
Numai frigul se tulbură,
între noapte și zi
și umbra dispare,
în trenul cu fantome
spre altă destinație.
Degeaba- l aștepți
n-o să vină.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (14 iunie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineață de toamnă
Ceața apare din solul brun
Pe câmpul autumnal ca un fum dens.
Iarba grizonată tremură
Sub stratul de rouă matinală.
Copacii seamănă precum
Niște fantome
Care zboară în aer.
Răsăritul de soare
Risipește ceața și
Trezește satul din somnul său.
E deja toamnă!
poezie de Roxana Bulmez din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără identitate
se schimbă macazul
șinele vechi se revoltă
în noaptea ce curge domol
legănată de golul suprem
dintre linii
acarii adorm și uită
parada fantomelor
un grup de copii ce plâng
mai presus de cumpăna simțurilor
semafoarele țipă
în susurul nopții
singurătatea
fereastră uitată deschisă
de cei ce schimbă un ac
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celei misterioase
Atâta am visat la tine încât îți pierzi realitatea.
Să mai fie timp să ating acest trup
viu și să sărut pe această gură
nașterea glasului ce-mi e drag? Atât
am visat la tine că brațele-mi obișnuite, când
îți strâng umbra, să se-ntâlnească pe pieptul meu
nu s-ar mai lăsa conduse de conturul
trupului tău, poate. Și că, în fața
aparenței reale a ceea ce mă bântuie și mă
stăpânește de zile și ani, aș
deveni o umbră, fără îndoială. O, balanțe
sentimentale.
Atâta am visat la tine că nu mai este timp,
fără îndoială, să mă trezesc.
Dorm de-a-n picioarelea, cu trupul expus la toate
aparențele vieții și iubirii
iar ție, singura care ai însemnătate
astăzi pentru mine,
ți-aș putea atinge fruntea și
buzele mai puțin decât cele dintâi buze
[...] Citește tot
poezie clasică de Robert Desnos, traducere de Mihai Rădulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre fantome și somn, adresa este: