Poezii despre femei și respect
poezii despre femei și respect.
Manifestul eului poeti de la ora 1 și 46 de minute
Iar nu pot să dorm Cu toate că am numărat
o stea un om o pasăre Lumina sfâșiind noap
tea în două în trei în patru în cinci șamd până
la primul vis primul om prima femeie primul
copil prima bucurie primul necaz prima moar
te Se resetează condiția umană Dragă Kitty ai
văzut ce repede dăm înapoi în fața morții De
frică din respect din considerație Vrem la mama
Dar mama nu mai este
poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (1 septembrie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești femeia
Ești femeia care mă înnebunește,
Ce își prinde noaptea stelele în păr
Dezlegând ispita, clipa când sosește,
Ești acea femeie... după care mor.
Ești femeia care dorurile-și poartă
Surâzând idilic... fulgilor de nea
Și-ntărite sfârcuri înspre buze saltă,
Ești acea femeie... ce va fi a mea.
Ești femeia care sincer mă iubește,
Care poartă-n suflet lacrimi și păcat
Și în așternuturi, vise, dezgolește,
Ești acea femeie... ce m-a fermecat.
Ești femeia care știe ce-i amorul,
Ce deschide tainic porțile-nspre cer,
Luna scuturând-o, tandru, cu piciorul,
Ești acea femeie... plină de mister.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Temelia groazei
mintea se tulbură când pumnul e o armă
femeia chinuită nu-i doar un clișeu
violența conjugală blestemată karmă
acolo unde oamenii nu-l au pe Dumnezeu.
cerul se înnegrește cînd pământul geme
de atâtea suplicii ce vibrează în el
trai tulburător plin cu anateme
cu închisori severe pentru cel rebel.
vreau să fie pace între unu și doi
armonii de vise să domnească-n lume
unde e iubire nu e loc de război
respectul de semeni să aibă renume.
în Carpați să răsune doine de oboi
nimeni să nu simtă a vieții cutume.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești femeia
Ești femeia care mă înnebunește,
Care-și prinde noaptea stelele în păr,
Dezlegând ispita ce mă-ntinerește,
Ești acea femeie... după care mor.
Ești femeia care dorurile-și poartă,
Surâzând idilic... fulgilor de nea
Și rebele sfârcuri înspre buze saltă,
Ești acea femeie... ce va fi a mea.
Ești femeia care sincer mă iubește,
Care poartă-n suflet lacrimi și păcat
Și în așternuturi, vise, dezgolește,
Ești acea femeie... ce m-a fermecat.
Ești femeia care știe ce-i amorul,
Ce deschide tainic porțile-nspre cer,
Luna scuturând-o, tandru cu piciorul,
Ești acea femeie... plină de mister.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astăzi femeii
Femeia astăzi pasămite
E-mpinsă spre cele de jos
Și terfelită fără sos
La fel ca la un târg de vite
În ochii noștri nu mai are preț
Urcată de samsari pe câte-o scenă
Îi siluesc imaginea obscenă
Cu cel mai vulgar dispreț
Iar ea, femeia, se supune
Că volens nolens se dezbracă
De sus și până jos numai o cloacă
Întinează lucrurile bune
Am pierdut respectul pentru mamă,
iubită, soră. Ce mai poți să speri
Când lumea scoate la mezat plăceri
Și-i înălțăm rușinea-n câte-o ramă?!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patria și mama
N-am judecat în viața mea
pe nimeni pentru fapta sa,
cum nu vreau să fiu judecat
de vreo femeie sau bărbat.
Judecător e Cel de Sus
cu drept, cinstit cuvânt de spus,
e Creatorul ce ne-a dat
tot harul binecuvântat.
Să binecuvântăm toți sfinții,
alături punem și părinții,
ne-au îngrijit și ne-au crescut
dar mama-i cea ce ne-a născut.
Avem o Patrie și-o Mamă,
la amândouă le dăm seamă,
îi cerem Patriei loc sfânt
măcar trei metri de pământ,
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sa mergi cu fruntea sus
Să mergi mereu cu fruntea sus, femeie
Să nu-ți pleci capu-n fața nimănui
Chiar dacă suferi viața nu se încheie
Ești unică ca tine alta nu-i!
Și sufletul să nu ți-l lași călcat
De nimeni niciodată, în picioare
Respectă-te mai mult căci e păcat
Să ai un suflet sfărâmat, care te doare!
Învață-te să ai grijă de tine
Iubește-te așa... așa cum ești
Tu ești frumoasă știi asta prea bine
Și altceva nicicând să nu gândești!
Femeie, fii mereu pretențioasă
Să nu te mulțumești doar cu puțin
Fă nazuri dacă vrei, fii mofturoasă
Cu sentimentele care îți aparțin!
[...] Citește tot
poezie de Georgiana Niță
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Va fi avut cu adevărat succes
Va fi avut cu adevărat succes cel care a trăit bine,
care a râs adeseori și care a iubit mult:
cel care s-a bucurat de încrederea unei femei curate,
de respectul oamenilor inteligenți și de dragostea copiilor;
cel care a acoperit niște nevoi și care și-a împlinit menirea;
cel care a lăsat lumea din jurul lui mai bună decât a găsit-o,
indiferent dacă asta înseamnă cultivarea florilor
sau scrierea unei poezii perfecte, sau salvarea unui suflet;
cel care a apreciat întotdeauna frumusețea Pământului,
pe care a reușit să o facă și altora cunoscută;
cel care a văzut întotdeuna tot ce este mai înălțător în ceilalți
și care a dăruit ceea ce a avut el mai bun.
A cărui viață a fost o lumină;
A cărui amintire este o binecuvântare.
poezie de Bessie A. Stanley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omagiu femeii
Alegerea-i o-nțelepciune,
Ca ziua ei, femeii-n lume,
Să fie la-nceput de martie,
Omagiu și protest pentru dreptate.
La noi, pe plaiul plin de soare,
De ziua ei e sărbătoare,
O sărbătoare a primăverii,
A bucuriei și-afirmării.
E dârză și are îndemânare,
La trup mai mic, un suflet mare!
Gândirea ei, ca rod al minții,
Întregește sensul biruinții.
Prezentă-i pe scena mare,
Frumoasă... cuceritoare,
La patul greu de suferință,
Cu dăruire, cu știință.
O ne-ntrecută țesătoare,
Profesoară, învățătoare,
Aduce auru-n ogoare,
Cu chipul vesel, ars de soare.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Iordache din Gânduri în patru rânduri de 8 martie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oasele mele înfloresc
Moartea-i un fel de a spune sfârșitului,
tot ce-i viu îl are în celule
și se regenerează prin datul creației.
Mai conștient sau mai puțin, capătul există,
limitele sunt, dar pot crește
și lumea nu se termină curând.
Cum o albină-n stup are menirea sa,
am învățat să-mi respect convingerile formate
și mai presus de toate oamenii și natura
liniile drepte.
Păstrez în gânduri cuvintele de ușurare
lumina lor ce-mi alină sufletul
și nu cred în orbitoare străfulgerari.
Oasele mele înfloresc la căldură
și firesc se-mbracă-n mușchi și piele
dând glas trupului într-un violoncel
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre femei și respect, adresa este: