Poezii despre fizică și legi
poezii despre fizică și legi.
Stare relativă...
tot ce-n fizica cuantică
e superpoziție
în politica romantică
e doar opoziție...
tot ce-n fizica normală
e doar gravitație
în politica orală
e numai felație
tot ce-n fizică în genere
e doar lege dură
în politică-i prelegerea
spumelor la gură...
complicată naibii logică
plus și matematică
tot mai bine-i biologică
starea mea flegmatică...
poezie de Iurie Osoianu (11 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Axioma iubirii
Am devenit pesimist de la o vreme,
Un fizician tăcut și singur;
Deși o viață am rezolvat probleme
Cum să te abordez nu-s sigur.
Iau manualul de a noua-n mână
Pictez cu lacrimi paginile sale
Se vrea a fi doar o minciună
Legea atracției universale?
poezie de Silviu Obreja (august 2016)
Adăugat de untimidsijumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum?
Cum să-ți spun că te iubesc,
Când inima nu poate,
O ascund, o îngrămădesc
De teamă bate-n spate
Cum să-ți spun că te iubesc,
Când fizica nu știe
De ce legile pământești
Spun că inima nu-i vie
Cum să-ți spun că te iubesc,
Când muzica nu poate
Să transmită ce gândesc
Și inima dă din coate
Cum să-ți spun că te iubesc,
Când plouă și e noapte
Și ploile nu se sfârșesc
Și inima e în toate
[...] Citește tot
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșitul începe primul...
... plecat de atâtea ori, din tot atâtea locuri
și înspre alte, multe, fără nicio întoarcere,
poate fi cauza nostalgiei, cantonată ca în carcere,
a melancoliei gândului, izbucnit focuri,
pentru că mintea nu acceptă pierdere,
își amintește singură -pleonastic-
prinsă într-o fizică de lege trei, explicație un pic futilă, plastic,
obligând corpul la recul, de-o dezmierdere...
și o întrebare ar fi atât naturală;
ce se petrece la plecarea ei, a minții, definitivă,
ori reculul poate a fost mai înainte, o eschivă,
de aceea în fond ne îndreptăm spre înapoi; cum pacientu-i numai după, după boală!?...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploua elicoidal
mai mult se stropeau norii
între ei se diluau cu substanțe
emotive luau și stelele în direct
praf de râs sau serul adevărului
de la un kaghebist turnat
pe meterezele unui oraș din nord
ploua de se stingea varul pe cer
sfidând legile fizicii și udând
fiecare element de analiză socială
era o himeră pe un flux de lumină
strecurat pe lângă ploaie
care încălzea spectral iarba
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesfârșit
Dacă, legea a treia a dinamicii se aplică în fizica universală,
atunci moartea ne-ar da un recul, cu o forță egală...
păcat, de atâta școală!
Cum, nașterea, se spune că nu poate fi din nimic, niciodată,
eu fiind deja, e clar că exist dinaintea nașterii eternității...
și nici nu mai văd rol, posterității!
Iubirea, fiind idiopatică, este definitiv incurabilă
și culmea, victimele nu se plâng...
e doar o chestiune de... răsfrâng!
Inevitabil, deci fiind tot rotund, nu-i niciodată un sfârșit
și-i neînțeles cum mărul este fructul cel oprit,
că n-am fi fost; nici laicul, nici cel smerit...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recenzie
Recenzie de gânduri...
S-au strâns în mine atâtea tăceri
Că nu-mi mai pot vorbi nopțile.
Sub tălpi sângerânde
Se rostogolesc
Cioburi ascuțite de frunze.
Le aud... în mine foșnesc!
Paradox!
Nu este posibilă rostogolirea
Corpurilor ascuțite. Priviți!
Eu le văd rostogolindu-se-n mine,
Voi nici măcar nu simțiți...
Doar legea inerției ne-a învățat
Ca... obiectele cad.
Fizica! Sentimentele nu au fizică!
Celula lor este conectată la suflet.
Auziți?! Țipă în mine...
Mă cheamă să alergăm
Prin Calea Lactee.
Recenzie de gânduri...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urmașii mei trag linii după mine
Ieri mi-am plimbat copiii cu sania visată,
Și m-am gândit la mine, cel din copilărie:
Aveam un derdeluș, în loc de inerție,
Și legile frecării, din fizică, de tată.
Copiii mei n-au învățat să-mpingă,
Le place mult mai mult să fie trași,
Lăsând rugina de la cei doi plași
Ca două dungi, pe pașii mei să ningă.
Deși sunt încă niște copilași,
O bucurie sufletul îmi scurmă,
Căci fiii mei îmi vor călca pe urmă,
Cu două dungi ningând peste doi pași.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (28 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Principiu universal
Știința de astăzi socoate -
Savanții să dea probe pot -
Că legile fizicii, toate,
Aceleași sunt chiar peste tot.
Și dacă acestea se știu
Și toate sunt universale,
În logica asta se-nscriu
Și legile vieții morale.
Aici, pe planeta Pământ,
Ținută în viață de Soare,
Un singur principiu e sfânt:
Caimacul îl ia cel mai tare.
Deci n-o să ne mire defel
Când Domnul, din bolta cerească,
Veni-va să-i ducă la El
... Pe cei care pot să plătească.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crezând în Bernoulli
Mă gândesc la dumneavoastră, Monsieur Bernoulli,
De fiecare dată când privesc pe fereastra unui avion
Și-i văd aripa planând îndrăzneață prin aer.
Mă gândesc la credința mea
Că fizica dumneavoastră nu se va înșela, iar perna de aer
Acționând asupra aripii
Va da naștere de fiecare dată
Unei presiuni joase, unei împingeri, unui curent
De aer care ne va menține sus pe cer.
Și la dumneavoastră, Isaac Newton,
La legea a treia a mișcării. Când văd dedesupt
Nori și continente
Lăsate în urmă de jeturile propulsoare ale reactoarelor,
Mă simt îndeajuns în siguranță încât, închizând ochii, știu
Că legile dumneavoastră vor funcționa
Întotdeauna.
poezie de Arun Kumar, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre fizică și legi, adresa este: