Poezii despre gânduri și știință
poezii despre gânduri și știință.
Un punct pierdut e lumea, în haosul imens
Toată știința noastră: cuvinte fără sens
Om, pasăre și floare sunt umbre în abis
Zadarnic este gândul, iar existența - vis.
catren de Omar Khayyam
Adăugat de ilaria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vasta lume: un grăunte de praf în spațiu!
Toată știința oamenilor: vorbe!
Popoarele, dobitoacele și florile celor șapte climate: umbre!
Rezultatul gândului tău zilnic: nimic!
catren de Omar Khayyam din Catrenele lui Omar Khayyam, catrenul 46 (1945), traducere de Al.T. Stamatiad
Adăugat de Cabiaglia Savin
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Fiecare știință are oglinda sa strâmbă.
Chimia are Alchimia.
Astronomia are Astrologia.
Biologia are Designul Inteligent.
Iar Psihologia are, mai nou, Legea Atracției, sau Puterea Gândului.
poezie de Dorian Furtună
Adăugat de Dorian Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!
... și va fi dragoste
Stau pe genunchi și- i
spun lui Dumnezeu
că o să plec
respir sacadat
uneori
mă întorc în timp și mă ascult
spun în gând Tatăl nostru
sperând că-n următoarea clipă
voi fi altfel
mai mult decât atât
voi ști unde se tot duc oamenii
în pământul de sub pământ
sau în cerul de sub cer
voi ști sensul multor lucruri
pe care cu bună știință
le-am ignorat
voi împărți sfârșitul lumii
în cioburi
câte unul pentru fiecare
nu voi fi trist
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șnur de mărțișor
Ce ai putea spune, gânduri înfloriră,
Primăvara-n curte șade dezbrăcată
Și-n lumina caldă... fluturii se miră,
De culoarea vieții în destin brodată.
Te-nfășoară vântul, iarba-i înverzită,
Roiuri de albine... visele-ți trezesc,
Norii se destramă-n clipa risipită
Și-n răcoarea dulce... aburii plutesc
Soarele aruncă raze-nspre dorintă,
Dându-ne de veste că e plin de dor,
Timpul împletește c-o anume știință
Magica iubire-n șnur... de mărțișor
Se apleacă cerul dincolo de zare,
Aripi de mătase, dezgolesc plăceri,
Buzele-s topite.... într-o sărutare
Tălmăcind fierbinte clipa de tăceri
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie pentru Unire
români de pretutindeni sărbătoresc Unirea
principatelor române scăpate de turci
tu frate de glie te întreci cu firea
descoperind drumul pe care să urci.
glorii de luptă pătrund în memorii
Dunărea ne spală de gânduri vulgare
voievozi de cinste domnesc în istorii
sublimă-i armonia dintre munte și mare.
păduri de speranțe freamătă sub cer
libertatea de gândire este modelatoare
patria făgăduinței are porți de fier
pridvoare la case, locuri primitoare.
arta ca știința este splendid reper
pentru azi și mâine și ere viitoare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ulise
Ce faci atâtea nopți fără mine
prea neuitata clipei ce vine?
te leagănă gândul meu singuratic,
izvor nevăzut în stratul freatic!...
Alerg după chipului tău care piere,
pe holuri de vis, cu false unghere,
și răsuflarea-mi străină se curmă
pe ultima ușă trântită în urmă...
Pereții ovali se-ntorc în oglindă,
în colțuri nătânge vor să mă prindă,
și gânduri haine, plutind prin odaie,
cu cioburi de visuri vor mă taie.
De unde te știu și câți ani trecură
în urbea în care norocul se fură?
Ce daruri de preț mai sunt prin vitrine,
în șopul ornat cu lucruri străine?
Câti doctori mai ies în științe exacte
și cum se mai vinde sticla de lapte?
Ce mobile noi se mai urcă pe scară?
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeno cuantic
Versul meu?
un fel de apă vie,
o transcendere-a ființei dinspre filosofie.
În logica binară a existenței,
asumându-și inerent spectacolul imanenței,
pe calea undelor gravitaționale arhetípale
ia formă de conuri de lumină dureros de reale,
însă din miezul conceptelor simple, atemporale,
având știința acută a (s-)ensului
cu propria ființă urcând
pe scara infinită
a universului,
ca un gest
ritualic
versul meu
dezlimitează învolt
mirajul obiectiv al cuvântului
întruchipări în spațiu și timp ale gândului,
astfel încât față-n față cu viața, dedalic,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Tratat pentru nemurire (13 septembrie 2016)
Adăugat de Dumitru Găleșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripa științei
Trudită minte-a omului
Dintr-o poruncă-a cerului
Făcu lumină-n orice casă
Și pâine aburind pe masă.
Dorința lui de înălțare
Croi spre stele o cărare
Cu gândul veșnic chinuit
De universul nesfârșit...
Nave de-argint, din alte astre
Veniră-n cerul lumii noastre,
Se coborâră pe ogoare,
Ființe ca noi, tot gânditoare.
Veniți din altă galaxie
Supuși la marea-mpărăție,
Plămadă sfântă sub alt soare
Tot după chip și-asemănare.
poezie de Ștefan Marinescu din Rezonanțe (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia
e un fel de a privi lumea
între două bătăi de inimă și o lacrimă
sigur e o știință
cam ciudată
care nu vrea să limpezească nimic
nici iubirea
nici durerea
vindecă uneori sufletul
dar asta într-un mod relativ
chiar așa
relativul
sună ca un timp al conjugării verbelor
de către poeți
de când einstein a aruncat inefabilul
între două încercări de concret
mă deplasez cu viteza gândului
când spre roșu
când spre albastru
apoi așez iubirea în cuvinte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gânduri și știință, adresa este: