Poezii despre gânduri și gâște
poezii despre gânduri și gâște.
Devreme, călătorind spre Shangshan
În zori, el își începe drumeția odată cu bătutul clopoțeilor,
Călătorește gândindu-se cu amărăciune la casa lui.
Cântă un cocoș; o cabană cu acoperiș de stuf; luna;
Pe lespezile podului: urmele lăsate pe brumă de pașii lui.
Frunzele stejarului mongol cad pe cărările muntelui,
Florile de lămâi luminează gardul casei.
Gândurile lui rătăcesc încă în visele despre Duling,
La iezerul albastru cu gâște și rațe sălbatice.
poezie de Wen Tingjun, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fum căzut
S-aude zbor scurt și zadarnic
de gâște peste pajiști reci.
Undeva un cântec se pătrunde
de chemări de veci.
Un fluier seacă, altul nu s-arată.
Aleluia, privirea mi se umple de păsări și vânt,
vieții nu i-am rămas dator nici un gând,
dar i-am rămas dator viața toată.
Cu mișcări oprite ades
văd bolți prăbușite în apă.
Din frunzele satului ies
ca dintr-o biblică șatră.
Aleluia, astăzi ca niciodată
sunt fratele obosit
al cerului de jos
și-al fumului căzut din vatră.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânt de toamnă
Încep vânturile toamnei: nori albi în zbor.
Iarba și frunzele se ofilesc: trec cârduri de gâște spre sud.
Toate orhideele-s în floare: miros delicat de crizanteme.
Mă gândesc la frumoasa mea doamnă: n-o pot uita niciodată.
Barcazul-pagodă traversază râul Fēn.
În mijlocul curentului: valuri albe.
Lăutele și tobele țin isonul vâslașilor care cântă;
În mijlocul festinului și-al bucuriei, vin gânduri negre;
Anii tinereții cât de puțini!
Bătrânețea cât de implacabilă, cât de aproape!
poezie de Împăratul Wu,156-87 î.e.n, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gâscanul bodyguard
Într-o margine de sat și lume,
Pe un drum ce trece prin zăvoi,
Un copil isteț, trimis anume,
Se-ntorcea cu lapte de la oi.
Lângă el, păzindu-i, parcă, pașii,
Un gâscan cu aere de șef
Îl privea c-un ochi, precum pizmașii
Pe acei ce fac doar ce au chef.
Ar fi vrut să vină vreo pisică
Sau, măcar, un câine de cel mic,
Să arate că, la o adică,
Lui, nu-i este frică de nimic.
Dar - pe gândul lui - veni o muscă
Însetată, ce trecu la fapte
Când, la o zdruncinătură bruscă,
Se trezi, cum știm, "ca musca-n lapte".
[...] Citește tot
fabulă de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroic în miezul iernii
cu ramuri verzi mângâi cerul
care învață un stol de gâște
melancolia slavă fără manual
zgura frunzelor zgârie gerul
zilei și gândul se plimbă liber
vântul dansează în lumina
soarelui înțelegător dosit
nu face rău zăpezii aruncată
să cinstească conurile de brad
îmi caut propriul interes încrezător
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Beau să nu văd
gâsca la braț cu vuitton
sau prada plină de firimituri
de pâine neagră
vin am de gând să beau
să văd cum se risipește
blânda lentoare a fetelor
veveriță pe post de orice
în haine gucci de culoarea
oului care le avantajează
scot în evidență pleoapele
smulse cu fulgi cu tot
din cizmulițele versace
trec la rachiu și mă simt
dat jos de pe gard
unde mi-am întins pielea la soare
alături de-o șopârliță
care s-a lepădat de rochia chanel
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A noua zi a celei de-a noua luni
Încet, fără grabă, toamna se sfârșește.
Dureros de rece, vântul dimineții îngroașă roua.
Această iarbă nu va mai fi încă o dată verde.
Copacii și frunzele suferă.
Aerul este limpede și uscat,
Iar cerul înalt un mister.
N-a rămas nimic din cântecul greierului
Gâște sălbatice-n zbor sparg liniștea serii.
Nenumărate creaturi se ivesc și dispar.
Viața și moartea sunt întotdeauna dificile.
Toate care există sunt de la bun început sortite morții.
Acest gând îți poate frânge inima.
Ce aș putea face să-mi ușurez gândurile?
Mă consolez bând vinul care-a mai rămas în pahar.
Cine înțelege următorii o mie de ani?
Mai bine să facem astfel încât această dimineață
Să nu se termine niciodată.
poezie de T'ao Ch'ien, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Medicina cerului
Năvalnic mă cuprinde-un cârd de gâște
Și toate poartă-n pene dimineți,
Iar fiecare-ncearcă să mă muște
De gânduri, ce se urcă pe pereți.
O logică precară-mi dă târcoale;
Mă las în voia mea. Nebănuit,
Un pescăruș de vată, foarte moale,
Se-ncumetă spre soare-n răsărit.
Cuvintele se-nfig în scoici și pietre,
Iar pietrele lucesc sub tălpi de nor,
În valurile negre, parcă bete,
Se pierd doi iriși calzi, care mă dor.
A mai trecut o zi de mântuială,
Dezvăluindu-mi chipul auster,
Ce-mi vindecă lăuntrul de o boală
Și-mi vindecă și drumul către cer.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O săptămână cu femeia albastră
te-au dus la spitalul de nebuni
ai nevoie de liniște ziceau și de un pat bun
se scumpise brânza de capră (încă de luni)
marți vă băgau (în nas) câte o pană de gâscă plouată
curățau gândurile ca pe sinusuri
puncție mentală îți facem (erai în armată)
culcat (zicea sergentul) sforăiați cu gândul la femeia albastră
era departe dar vorbea frumos (vorbea cu sânii)
miercuri auzeai cum apare la fereastră
joi mai era acolo (la nebuni) un maior de securitate
l-au închis într-o cameră fără lumină
vă împușc pe toți (ar fi zis) ba o-mpuști pe mă-ta în spate
vinerea se dezbrăcau cucoanele de ofițeri se dădeau una pe alta cu tuș
râdeau ținându-se de păr (așa ieșeau în curte)
veniți înapoi proastelor iaca venim acuș
[...] Citește tot
poezie de Călin Hera
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi mai întorc în gând copilăria
Era un trandafir la colțul casei
Și-n față porții...
Un tei măreț!
Era și ciutura din curte
Doamne... erau atâtea frumuseți!
Pe sub porticului de la poartă
Intrau și cai și călăreți
Era și-un câine-n curtea aia
Era și blând și credincios!
Erau și gâște erau și rațe
Și un curcan un pic nervos!
Era colina ce în iarnă
Ne îmbia la derdeluș,
Erau și prunii din livadă,
Era bunica și mătuși,
Eram nepoții în vacanțe
Și-acuma nu mai e nimic!
Plecat-am toți, care-ncotro
Unii -mprăștiați prin lume
Și alții au plecat... de tot!
[...] Citește tot
poezie de Mariana Zorița Purice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gânduri și gâște, adresa este: