gânduri şi pedagogie

Tabla înmulţirii cu şapte

Nimeni,
nimeni nu mai vrea să fie balaur.
Nimeni.
Mai ales balaur cu şapte capete.
Că nu-i glumă să-ţi cumperi
şapte pălării deodată.
Sau şapte perechi de ochelari.
Iar dacă mai eşti şi fumător, ce faci?
Iar dacă-ţi mai place şi păhărelul?
Bineînţeles, e grozav să-l bârfeşti pe cutare
cu şapte guri sincronizate,
dar face să fii balaur
numai pentru atât?
Dar când prind a se certa
cele şapte capete – care dintre ele-i mai deştept? –
vai, Doamne! cum se mai mănâncă,
cum se mai muşcă!
Hai să fim oameni, zice balaurul,
furat de gândurile acestea pedagogice,
apoi se dă de şapte ori peste cap

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boboci de şcoală

BOBOCI DE ŞCOALĂ

Ca într-un buchet, bobocii
de băieţei şi fetiţe
păşesc pe drum nou al vieţii,
la şcoli sau la grădiniţe.

Îmbrăcaţi ca de sărbători,
îşi duc emoţii în ghiozdan.
Ducând bucheţele!
păşesc timizi în primul an.

Iar în fragedă mlădiţă,
cu vis de emancipare
duc măreaţă năzuinţă
în performanţe şcolare.

În vacarm de gălăgie
prin clasă şi pe coridor,
îşi consumă energie

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Visele copilăriei (2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treptele dăscăliei (colegilor mei, dascăli)

Un dascăl are-n viaţă trei etape
În care toată truda lui încape.
În prima parte, chiar la început,
Când este mai curând nepriceput,
E-ncrezător, e tânăr şi tenace,
Şi-aşa cum ştim, elevilor le place.

El are-acum de studiat o groază
- Că n-o să stea pe loc, precum o loază--
Examene de grad şi masterate,
Planuri de lecţii sau vreo facultate,
Să se căsătorească... dar atunci
Îi trebuie casă şi să crească prunci
Abia dacă mai gustă din concediu...
Şi trece-astfel rapid, în stadiul mediu.

A doua parte-a dăscăliei poate
Să aibă rezolvare-n prima parte,
Apoi destinul, cu a sa poruncă,
Îl trece-acum şi mai vârtos la muncă;

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Peregrini prin timp (2007)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renume!?

Ce-i cu ţara lui Năstase?
Toată într-o perimare
În judecăţi, cu ţeasta... oase,
Nu cu minţile... primare?

"Cinstea" are-un nume, Ponta,
Ce-a lipsit la curs de etic;
Spune, aurul că-i fonta...
Doctor... natural, sintetic!?

Crin, din floare albă, pură,
Liberal în gură spartă,
Stă ca-n par şi tot înjură
Fără rost... Răget se poartă!?

Mediu-i iar la greu, de Plumb,
Baci de juji fu Corlăţean;
La externe-i prin porumb...
Vorbe de clacă... ghiorţan!!!

[...] Citeşte tot

pamflet de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Torţionarul şi profa de mate

torţionarul ireal povesteşte firesc cum mânca două raţe clasa-ntâi
apoi trecea liniştit la omorârea cu râvnă a victimelor neidentificate
îi chinuia cu bătăi gospodăreşti la testicule până îşi dădeau sufletul
tineri studenţi şi intelectuali – filfizoni cu studii la Paris
asta după ce îi crăpase ţeasta lui taică-su cu un topor sfătuit de un tovarăş
apoi completa liniştit un formular şi raporta, că era muncă serioasă
19 căpăţâni luna asta – cam puţin, răspundea fratele rus coordonator
era o plăcere în a tortura, o distracţie pentru noi
că nu eram singur, eram foarte mulţi care făceam asta
vorbeşte clar, senin, împăcat, cuvintele cad seceri şi ciocane
eram comunişti convinşi, toţi, întărâtaţi împotriva intelectualilor
până în 53 i-am terminat pe toţi cei curaţi la suflet, unu nu mai era
îmi vine să vărs, mi se face rău, nu-mi vine să cred
păi cum credeţi că s-a făcut comunismul la noi - zice el
n-am dormit trei zile, am scris numai versuri negre, am înjurat fără rost
în coşmarul meu îl vedeam prin piaţă, în autobuz, la medic,
un pensionar cumsecade pierdut printre bătrânii nostalgici din cartier
care dintre ei au fost colegii lui de muncă mâncându-şi azi liniştit pensia

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!