idei şi lumină

Eu aş iubi...

Eu aş iubi stâncile
Cum rădăcinile iubesc iarba,
M-aş face sculptor de idei
Şi aş da lutului
Forma spicelor de grâu;
Aş asculta plânsul pruncilor,
După care mi-aş delecta trupul
În jucăuşele mişcări ale cascedelor
Ce strălucesc multicolore în lumina soarelui,
Şi toate acestea pentru a fi aproape
De pulsul plaiului matern.

poezie de Mariana Bubuioc (13 iulie 2011)
Adăugat de Mira Condor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Direcţii versus sensuri

Călare pe vise, picioare care obosesc,
Mi-e dor de idei
Vreau să redescopăr că trăiesc.
Pictez visând, iubesc cântând,
N-am nici talent, nici voce,
Dar folosesc culori amestecate cu pamant.
Picturi care nu spun poveşti
Direcţii conturate
Şi sensuri prea putin lumeşti.
Păcate, dorinţe, dar niciun consum
Mai bine refuz
Decât să regret ca acum.
Conturul te cheamă
Şi camera aşteaptă
Lumina e stinsă
Şi dragostea-i oarbă.

poezie de Maria Medeanu (2 februarie 2012)
Adăugat de mariaderomania
Comentează! | Votează! | Copiază!

Galateea

Forma Ta o sculptez cu dalta gândului,
Cu pasiune îţi pătrund conturul
Dragostea netezeşte orice asperitate
Reflexiile luminii acordează culorile

Şi cu palmele doar mărunţesc
Grăunţele de aur din piatra mea.
Devii măsura viselor mele

Eu nu te creez – tu mereu ai fost
Ideie de frumos – creaţie a binelui.
Veşnică Monadă. Tu ai trezit
Pygmalion-ul adormit din mine.

poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic

Nu mai vreau sa-mi fie ruşine de mine,
M-ascund in uitare,in ganduri fulgeratoare,premeditate,
Pe care le transform imediat in indiferenţa,şi le uit în vene,
In miraje celeste,disimuland, in idei de libertate.

Vreau ca azi să învat ce inseamna nimic,
Sa mă pierd în betii surde şi să rup din din îndurare,
Să rad nebuneşte,macabru, văzandu-mă trantit,
În noroiul luminii, in păcat şi-n iertare.

Să sap tunele spre lumina conştiintei,
Şi de ea dand sa gust din cristalele-i reci,
Găsind un puşti ciudat ce plange, să-i ard reţinerile dorinţei,
Şi să rad, in delirul absurd, de praful de pe-acele cruci.

poezie de Bucur Marius Ovidiu
Adăugat de Bucur Marius Ovidiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destinul... unui vers...

Versuri scrise la lumina lunii
se pierd în negura strălucirilor de-o clipă...
ale lumii...

Idei dezbrăcate de sens
se-nghesuie-ntr-un vers...

Respiră timpul regăsit, într-o dugheană,
şi-alunecă din peniţa ce-nchide o geană...

Reconstruiesc utopica răzvrătire a unui gând
ce vrea să zboare spre un univers plăpând...
al vremii...

poezie de Viviana Milivoievici (2016)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pedeapsa căderii în păcat

Iubito, îngerii mi s-au urcat
În colivia plină cu idei
Potente pentru ce visezi şi vrei
Să facem în (se)raiul luminat...

Pofte(şti) să fim asemeni unor zei,
Dar şarpele ne-ndeamnă spre păcat...
Iubito, îngerii mi s-au urcat
În colivia plină cu idei...

Cu tainică plăcere am mâncat
Din roadele strămoşilor atei...
Noi am crezut că vom fi dumnezei
Deşi-n grădină s-a întunecat...

Iubito, Dumnezeu ne-a alungat!

rondel de Mihai Enachi (1997)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Construcţie poetică

fac drum prin întuneric lumini să descopăr
iubirea de puritate vine de la Dumnezeu
goliciunea metafizică să mi-o acopăr
cu voaluri luminoase, cu sacru minereu.

fascinaţii învăluitoare culeg de la stele
magii secrete, tentaţii de transfigurare
crează-n conştiintă broderii, dantele
înfrumuseţează viaţa ascult a lor chemare.

lumina mă priveşte sentimental poet
dialectici îngereşti picură din condei
adâncimi de suflet le transcriu discret
să nu rănesc sfinţii, să nu supăr iudei.

beatitudini şi extaze iau forme de concret
mi-am construit destinul pe milioane de idei.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet trecător

Într-un oraş cu mult soare,
azi, simt palpitînd inimi
într-un tempo democrat.

Un trecător banal
balansează într-un colaps,
spulberîndu-mi gîndurile,
politizate şi ele,
pentru salvarea unui vis
prăbuşit.

Reculeg materia din cer
şi o preschimb
în cosmos anesteziat.

Aici, într-un spaţiu poetizat,
nici nu ţi-ai dori să iradiezi
între glorie şi epos.

Aşteptîndu-mi întîrziat paşii,

[...] Citeşte tot

poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea neapusă

E cam târziu şi tinereţea-i dusă
Pe aripa crâmpeielor de vise,
Să-mi sloboadă gândurile-nchise
Din tainiţa de grele vremi, ascunsă.

Ticsită cu idei, spre a fi scrise,
O ladă ferecată este-mpinsă
Pe-o cale neumblată, nepătrunsă
Din univers cu recile abise.

Cum steaua mea e încă neapusă
Lumină a cuvintelor contururi,
Iar bucuria-n sine-mi e indusă
În clipa cea de faţă şi de-a pururi.

De răutatea lumii ce-i distrusă
Voinţa nu-mi va fi nicicând supusă.

sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La porţile cuvântului

ies din zona de confort cu zbucium intens
dar în crezul meu simt că evoluez
mă lupt pentru lumina cu halou imens
primesc şi lovituri dar eu nu cedez.

cuvântul scump e singurul avut
gânduri arzătoare scot aburi din idei
cuvântul mă îndrumă spre necunoscut
să ating nesfârşirea lumii de iudei.

gesturi însămânţate pe câmpii de vis
planuri demiurgice înfloresc şi rodesc
dorinţe răbufnesc în pana de scris
pe foi imaculate litere roiesc.

instincte frenetice scăpate din abis
în flux nemărginit cu lumini se-mpletesc.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!