inimă şi încordare

Memento Mori

Ne-adâncim în noroi,
În tăcere meschină;
Ne privim încruntaţi,
Înbufnaţi fără vină,
Încordaţi, supăraţi
Şi uitând de lumină,
Nu suntem altceva
Decât gheaţă şi tină.
Avem braţe de lut
Şi în inimă iască.
Iadul este în noi,
Raiu-i pururea mască.

poezie de Viorel Mitea (12 iulie 2006)
Adăugat de Viorel Mitea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptarea nu doare

Aşteptarea nu doare în încheietura
Din fermoarull inimii mele
Aşteptarea nu doare în bărbia
Cusută cu pale de vânt...
Aşteptarea nu doare în gâtul
Încordat de dor
Aşteptarea nu doare în ochii
Albaştri din stor.
Aşteptarea mă doare
Chiar şi când eşti cu mine...

poezie de Silvia Filip (11 martie 2020)
Adăugat de Silvia Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul meu

Pe banca din parc aşteptai viitorul.
Erai, atât de încordat,
Cu pumnii strânşi, aşteptând!
Voiam să mă cuprindă braţele tale
Dar nu le-ai întins.
Privirea ta, nu m-a atins!
Cum să poţi primi viitorul,
Altflel, decât cu braţele deschise?
Deschide-ţi, inima, în primăvară
Şi uită de iarna din noi!
Şi, du-mă, departe, cât mai departe!
Roteşte-mă, în alte ochiuri de viaţă,
Să ajung la inima ta
Şi al nostru va fi viitorul!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agaţă-mi sufletul de tine...

Iubito, agaţă-mi sufletul de tine
şi fă-mi un adăpost din braţe,
să mă treci departe de întunericul morţii;
nu mă stinge cu lacrime fierbinţi
în catedrala sfinţilor răpuşi de piatră.
Şi cu o bătaie a inimii răsună-mă în glasul ploii,
îmbrăţisându-mă din toate părţile deodată
cu o încordare adâncă până iau forma luminii.

Îmbrăţişează-mă din toate părtile deodata
şi nalţă-mă cu o mişcare adâncă
în trupul ploii;
să-ţi plouă printre degete fiinţa mea din nefiinţă,
viaţa mea din nemoarte;
la capătul norilor să nu mai existe dovada c- am fost muritor,
că umerii mi-au fost sfâşiaţi
şi a curs dinafară trupul meu în tine.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Constelaţii Diamantine - dec, 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescuind luna

Într-o noapte cu lună plină au venit la malul apei,
unii cu furci, unii cu greble,
alţii cu site,
iar unul cu o cupă de argint.

Şi au pescuit până când un călător, în trecere, le-a spus,
" Nebunilor,
pentru a prinde luna trebuie ca femeile voastre
să-şi despletească părul şi să-l desfăşoare-n apă –
luna cea vicleană va sări să prindă
plasa aceea de fire lucioase,
gâfâind şi scuturându-şi solzii până rămâne,
neagră şi nemişcată, la picioarele voastre. "

Iar ei au pescuit cu pletele femeilor
până când un călător, în trecere, le-a spus
"Nebunilor,
chiar credeţi că luna poate fi prinsă atât de lesne,
cu paiete şi cu betele de mătase?
Trebuie să vă smulgeţi din piept inimile

[...] Citeşte tot

poezie de Lisel Mueller, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre rânduri...

Ţi-am pus inima în palme
Cu-ale florilor culori,
Din iubire au ţâşnit
Mii de fluturi şi cocori.

Fluturii-au luat-o razna,
S-au ascuns la tine-n sân
Iar cocorii-n zbor întins
Caută culcuş în fân.

Eu, ce caut? Mă întrebi,
Ştii răspunde, dulce vis,
Tu eşti lacrima din soare
Ce-n iubire m-a cuprins.

Nu mai pune întrebări,
Nu te încorda în gânduri,
Inima pusă în palme
Îţi răspunde printre rânduri!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ziua poeziei

E ziua poeziei
şi-mi caut înfrigurată
cuvintele
s-o celebrez şi eu...
dar glasul din spatele vorbelor
nu-mi oferă chei.
E ziua poeziei
şi-mi cercetez febril
voia pătimirii
s-o onorez şi eu...
dar lumina din candela duhului
nu-mi înseninează chipul.
E ziua poeziei
şi-mi cotrobăi încordat
sufletul
s-o prăznuiesc şi eu...
dar ochii din fundul inimii
îmi refuză vederea clară -
recunoaşterea mea şi-a lumii în
Eu.

poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ultima dragoste

desfac lucrurile bucăţi
infinitezimale
în ultima dragoste
aş putea să desenez
o inimă despletindu-şi
coastele în cuvinte fumigene
un tango pe o felie de portocală
o femeie care absoarbe insule selenare în vârtejul şoldurilor
un val cum părăseşte oceanul încordat de un surâs
călărind unicorni marini
o geană pe melodia obsedantă ce desparte albul
de celelalte anotimpuri

privirea îmi piere în lumina unor felinare interminabile
pe strada întinsă de-a lungul nopţilor cu
miros răscopt dulceag
de pere lucind pe corpul tău dezaburit în suflarea mea tomnatică

în inima mea
s-a ghemuit pentru ultima oară

[...] Citeşte tot

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E-o linişte ca-n cer

E-o linişte ca-n cer în fiecare:
din lacrimi nevărsate se-ntrupează
o moarte adormită, dar şi trează -
ea-i pretutindeni; noi... care pe care!

Din rădăcini tot răul ni-l retează -
e-o stare tălmăcită în răbdare,
şi-aruncă dintr-o simplă încordare
priviri de foc în care ne botează.

Şi ritmul inimii, o melodie
ce-i ascultată noaptea în surdină,
răsună ca un tril în colivie

sau ca un urlet la o lună plină,
ce se topeşte şi apoi învie
să ne îmbrace moartea în lumină.

sonet de Ionuţ Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea viselor

sunt un romantic care rătăcesc
prin lumea basmelor prin lumea viselor
fericiri mă asaltează că pot să iubesc
că mă îndrept mereu pe calea astrelor.

ca un curcubeu mă înalt la cer
născut din spuma mării de credinţă
cântecul din inimă nu este efemer
abordează veşnicia de biruinţă.

umbre de doruri mereu mă urmează
tăcute amintiri nu le-am uitat
mă menţin încordată şi trează
ca pe un vânător abil, calificat.

zâmbetul meu e un poem sfios
de dragul soarelui luminos glorios

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!