insomnie şi somn

Insomnia bătrânilor

Cei bătrâni nu mai au somn.
Se plâng, când patru ore dorm.
Mă-întreb: când vor muri, ce fac?
Că vor dormi, mai mult de-un veac.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomnie în verde

A naibii
iarbă

Creşte
şi
noaptea

Verde legănat

Verde
de
adormit
vântul

Verde la pat

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă

Urlete-n tăcere
Şoapte, foşnet, zgomot
Somn, anxietate, depresie-
Toamnă.

Natura se stinge
Sub pături de culori,
Sentimente, jeg, dorinţe-
E toamnă.

Frigul mă cuprinde
Simt tot cum mă apasă
Fiori de plumb, teamă-
E toamnă.

Tot încerc să adorm
Dar somnul e incomod
Insomnii, viaţă, trăiesc-
Şi totuşi e toamnă.

poezie de Costyn Gilca (13 octombrie 2017)
Adăugat de Costyn Gilca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomnie

E noapte.
Sub candela tăcerii
târziul obosit scăpă croşeta.

Norii, cu aripile strânse
se-ntorc pe firele de iarbă.
Istovite, razele de lună
au adormit pe marginea ferestrei.

E noapte.
Privesc alături, spre tine
şi văd luna
prăbuşită în oglinzi de cleştar.

Eşti istovită,
speriată, fericită.
Dar nu vrei să dormi.

Zadarnică încercare
de a prelungi viaţa.

poezie de Valeriu Butulescu din revista "Mărturisiri literare" (1971)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unghiuri fragile

Porneşti de oriunde ajungi nicăieri Zăpada
bolboroseşte între două tăceri Virginia Woolf
şi Orlando Limpezimea era doar exterioară
Înăuntru pâlpâia o flacără rătăcitoare O flacără
care venea Pleca Stop Urmează o ninsoare de
adormit copilăria Însă insomnia ne încearcă de
la vârste din ce în ce mai fragede

poezie de Costel Zăgan din Poeme critice (11 decembrie 2020), traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-atât de greu să spun la revedere

mi-e atât de greu
să spun la revedere
că somnul încă
nu l-am îmbrăcat
e-atâta insomnie
între stele
şi luna parcă-n ciudă
s-a culcat
îmi face o risipă
de-ntuneric
şi liniştea
se zbate la ureche
mă strâng sub aşternutul
de pe pat
fiindu-mi lacrima
singura pereche.

poezie de Mirela Ciupercă (31 aprilie 2016)
Adăugat de Mirela Ciupercă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn

Nu mai apuc să mă culc cu tine
atâta nenorocită veghe
atâta insomnie, patule, vecine,
îmi cântă-n ureche.

Ce cântec?
Greaţă de piatră borţoasă
de soare cu lumină-n pântec
de gândire ţestoasă.

Dar eu ţin minte, prin ţinere de minte
vremurile împărate
când mugetul taurilor lăsa gravide
muierile din cetate.

poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când sunt cu tine...

Când sunt cu tine, rămânem treji toată noaptea,
Când sunt singur, nu pot să adorm.
Laudă Domnului pentru aceste două insomnii!
Şi pentru diferenţa dintre ele.

poezie de Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomnie

respiraţia mea miroase a cretă.

mă sufoc în somnul celorlalţi

oriunde ajung moartea a ajuns deja.

pe asfalt umbrele dezastrelor dansează sub loviturile nopţii

poezie de Ioana Negoescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care dorm sub pământ

Cei care dorm sub pământ
au un simţ asemănător cu al păsărilor călătoare.
Dispăruţi, ei dorm cu pantofii în picioare,
gata să se ridice şi să se îndrepte
spre toţi insomniacii desculţi,
rozalii şi dispensabili din cele patru zări,
cei care şi-au lustruit şi pregătit deja
ultima lor pereche de-încălţări.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!