legume şi viaţă

Octombrie

Octombrie a ajuns
aproape de final, tăcut, uşor
şi pe vârful piciorului.
Aducând multă culoare în peisaje,
miros de crizanteme, ploaie
şi lumină senină în asfinţit.
Octombrie este mirosul de ceaţă,
de recoltă bogată în legume, fructe,
şi de frunze colorate în mii de culori.
Asta îmi încălzeşte inima....
Simplitatea e farmecul vieţii.

poezie de Eugenia Calancea (23 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reţetă

1. Viaţa mea e-o îngheţată
Cu pepene galben şi-alune,
Scăldată în ciocolată,
Cu topping de mure şi prune...
2. Viaţa mea e o salată
Ce-n zile, ani, se pierde;
Cu roşii dulci ornată,
Şi plâns de ceapă verde.
3. Viaţa mea e-un măr de vară
Dulce – acrişor,
Uitat de sori în seară,
În zi ferit de nor...
4. Viaţa mea e un ghiveci
De sosuri şi legume,
Ornată cu ciuperci
Şi sarea de pe lume...
5. Viaţa mea-i sirop de brad
Păzit de boli, răceală
Cam dulce, aromat,
Dar bun un strop pe seară.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Chişcari (7 iulie 2009)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui gurmand

În mine zac chintale de mezeluri
şi cărnurile din mii de cirezi
ştiu, e destul de greu să crezi
dar le prepară ăştia-n mii de feluri...

În mine zac vagoane de brânzeturi,
sarmale, câte fire de nisip
legume, fructe, nici nu este chip
să vezi cum sunt produse de-arboreturi...

În mine zac oceanele de bere
şi mări de whisky şi de coniac
nu poţi să crezi că mi-au venit de hac
ciroza e-un fel de răceală, vere!

În mine au intrat în cursul vieţii
atâtea alimente, la grămadă,
că nu încape nicidecum tăgadă:
mi-am bătut joc de anii tinereţii...

poezie de Petrică Conceatu din Haioşenii (6 martie 2008)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Broken dream

Noaptea,
la ora trei
mă trezesc intempestiv
gâdilat
de "pasărea cu clonţ de rubin"
crezând,
naiv ce sunt,
c-o să zbor deasupra Styxului,
nuuuu! zice ‘naripata,
am venit să-ţi iau doar
ceea ce n-ai avut
vreodată,
femeia cu coapse miraculoase,
cea zâmbitoare
ca un clown prost plătit.
Adorm la loc
şi mă trezesc zăcând
în cearşafuri ude,
nuuuu!
nu sunt exploziile orgasmice

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ţoanţă din Singurătatea culegătorului de scoici (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Policita

Un cântec trece pe lângă alt cântec,
Nimeni nu-l aude, o cetate trece pe lângă umbra ei,
Distanţele bătute cu ouă, frunze pe frunte,
Ziua seamănă cu un arbuz,
Forme strâmbe de străzi, vieţi evocate de clanţă,
O barză căzu în cuvânt,
Seara e o legumă, ochiul calului este violet,
Glasul devine strident ca o vioară,
Litera ezită, şovăim, şovăim, apoi mergem spre alte ţărmuri.

După o boală grea, sănătatea sau moartea sunt singurele soluţii
Să bei cidru din clepsidră.
Nu te teme de nimic, finalul este acelaşi.
După o viaţă de scris, premiul Nobel este o bagatelă.
O excursie cu diavolul nu strică nimănui, dar nu continua relaţia.
Am învăţat arta absurdului de la indivizii insipizi şi din seriale.
Calul nu avea nevastă, de ce, întrebă copilul.
Şeful era fost miliţian şi avea acasă un tramvai.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie

moto: Creşte preţul la legume, praz
Ce să faci cu-atâta penurie
Între agonie şi extaz,
La ora mesei, în bucătărie?
----------

Adâncă pace, dulce miez
De care rar avurăm parte
E toată viaţa doar o carte
Deschisă printr-un fa diez

Şi se va lumina de ziuă
În jumătăţi de oră două
Lumea e un fel de zoo,
Cum spunea şi Cassius Dio

Înainte înseamnă înapoi
De mai multe ori şi, după
Ce descoperi că ocupă
Locul unu, locul doi

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile

Cum vede orişicare,
În fiecare floare,
E graţie, fineţe,
Nespusă frumuseţe.

O spun cu plecăciune
Că floarea-i o minune
Pe care Creatorul,
Atoatefăcătorul,

Cu-a Sa înţelepciune
Şi multă-afecţiune,
Cu drag a-nfăptuit-o
Când lumea a făcut-o.

În cea de-a treia zi,
Al nostru Domn rosti:
"De azi să fie viaţă,
Pământul dea verdeaţă,

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Elogii florilor (1 martie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petrecând cu literaţi în reşedinţa mea oficială într-o zi ploioasă

Afară sunt însemnele, reprezentând autoritatea,
Dar înăuntru sunt norişori de arome, ore liniştite.
Vânt şi ploi, venind dinspre mare,
Au adus răcoare deasupra şi în jurul lacului,
Alungând zăpuşeala înăbuşitoare
Din pavilionul unde s-au adunat oaspeţii mei.
... Deşi stânjenit de înalta mea poziţie oficială,
Într-o vreme când oamenii de rând duc o viaţă nefericită,
Încercăm să alungăm un pic grijile
Şi să ne simţim ca între prieteni, bucurându-ne de peisaj.
Cu toate că pe masă nu se află peşte şi carne,
Fructe şi legume sunt din belşug.
... Ne înclinăm, ne luăm cupele cu vin,
Ne concentrăm atenţia spre poezii minunate.
Când mintea este înflăcărată, corpul devine uşor
Şi are sentimentul că ar putea pluti în vânt.
... Suzhou este un centru faimos pentru literatura lui;
Iar voi, scriitorii, veniţi aici,
Sunteţi dovada că numele ilustru al unui ţinut
Este dat de lucruri mai de preţ decât averile.

poezie de Wei Yingwu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine-am fost, cine sunt, cine voi fi

Am fost copilul care vede... lumina întâia dată.
Am fost copilul care crede... toate câte i se-arată.
Am fost un copil zburdalnic,... toată ziua alergam,
Dar am fost şi copil harnic,... pe mama o ajutam.
Am fost tânăr ca o floare,... rumen şi frumos la faţă,
Un tânăr plin de candoare... şi mă bucuram de viaţă.
Am fost tată de copii,... bărbat cu multă putere,
Ca să le fac bucurii,... munceam ca să fac avere.
Mai apoi am fost bunic,... cu nepoţii mă jucam.
Acum, contez mai nimic,... nici putere nu mai am.
Din floarea care am fost,... îs trandafir veştejit.
Viaţa nu mai are rost,... sunt aproape de sfârşit.
Lumea a-început să spună... că sunt moşneag amărât,
Că am ajuns o legumă,... că, mai suflu, doar atât.
Acum, că ştiţi cine-am fost,... să vă spun cine voi fi...
Nu cred că mai are rost... Nu cred că mai prind o zi.
Aşadar:
Am fost om, sunt muribund... şi-n curând voi fi pământ.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cult... ură

Se plimbă uitarea prin minţi dezgolite
De cultul de carte, de dorul de-a şti,
În frâu liber, d-avalma, l-adulţi, la copii...
Regină-n câmpii-n cenuşii-nămolite.

E ultimul strigăt, finală redută,
Nimic nu-i ia locul pe golul lăsat...
În neted de spaţiu ce timp a plasat
Meniri de cumul se tot pierd în derută.

E-o linişte cruntă în minţile goale,
Nimic nu se mişcă-n canoane de creier;
Trăim toţi în fabula furnicii cu greier
Ce cântă-n play back... Arta-i gustul de ţoale.

Dansăm dând din mîini peste umeri şi fese,
Concertu-i DJ, atheneu-i discotecă;
Limbaju-i la fel la Bambou, pe potecă...
Prostia s-adună şi-ncepe s-apese.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!