loterie

Haiku

tragere loto -
potcoavă aruncată
peste umăr

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

de 8 Martie -
pentru soţie cadou
bilet la loto

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bulevard belic în zori cu terase sculptate

rupere de nori în paradis,
asprimea zorilor şi mătura soarelui...

paharele goale se ruşinează;
între noi e o pâclă de noivoi...

eliberarea naţiunii de prejudecăţi
şi ninsoarea de sfinţi
apără încă o zi de loterie...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loteria unei morţi

.. sau o înălţare

după o viaţă lungă

apele se vor bucura
că nu mai sunt reci
nici fierbinţi
nici lacome

şi nu pot pricepe de ce

poezie de Eli Gîlcescu
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loterie...

... de când mă ştiu, sau poate dinainte,
viaţa mi-o joc, se pare din părinte,
ca pe un zar ce îl arunc, cred eu,
dar mai e unul, ce nu-l am şi-i cel mai greu,
că nu-l deţin, să pot să dau vreo dublă,
să pot s-am sănătate cu o liră, o rublă
şi fericire, deci amestec să fiu tot,
un aruncat, aşa de altcineva şi să nu pot
să-mi aleg număr preferat, rolul ce-l joc,
cu cine exact şi în ce fel, sau în ce loc...
şi aşa, la câtă minte am şi am avut,
mi-am jucat viaţa, până acum şi am pierdut!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rişti

anul ăsta să curte
zi sau să iubeşti
o mască
rişti asta fără să vrei
fără să
- ţi dai seama că iroseşti
efortul tuturor să te în
soare
fără să vezi ce arătare te du
ce păcăleală la altar
anul ăsta este sub zodia
riscului (?!) a loteriei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictural

ea încă respira când ne-am ascuns numele
când sub acelaşi chip am riscat la loteria universală
miza ne era necunoscută iar noi pariam cu viaţa
dintr-o dată nu ne părea prea mult
oraşul mirosea a piele mustind de apă
ne înecam în el ca într-un mare a fost o dată
atunci ai ales ne-ai crucificat într-un colţ al pânzei
încărcat cu sunete crude de copil

azi ne e tot mai teamă de lumină
poate de aceea suntem fiinţe întârziate
ne zbatem printre fiinţe uşor absurde
ne oglindim în ele şi râdem
le înfrumuseţăm după anotimp
ceasul capricios al dimineţilor ne e frate
e cel mai ieftin spectacol de circ

suntem din ce în ce mai tineri
nu ne mai amintim nimic
din ce în ce sub hainele comune

[...] Citeşte tot

poezie de Irina Iacovescu
Adăugat de Anemarie Ionita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de dragoste după cel de-al treilea război mondial

Iubito n-avem nici un nume
Doi prieteni buni, veniţi la mal
Nu ne-am lăsat ucişi de Lume
Nici de războiul mondial

Ne-am tras la loterie sorţii
Şi-am înviat devreme-n zori
Am pus iubirea-n calea morţii
Şi am ieşit învingători

Tu eşti de-acum o Evă dulce
Iar eu doar un Adam stingher
Ce-aşteaptă noaptea să îşi culce
Firavul trup pe-un colţ de cer

Suntem doar noi pesemne-n Lume
Dintre iubirile ce-au fost
Şi ne minţim c-avem un nume
Şi ne minţim c-avem un rost

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea ca un joc de loterie

ştiu că uneori viaţa este foarte nedreaptă
produce mari dureri în ritm accelerat
am îmbătrânit dar urc treaptă cu treaptă
spre înţelepciunea universului curat.

ştiu că fericirea este ca un joc de loterie
cu puţin noroc mai dobândesc un extaz
am descătuşat speranţa zburdă în feerie
înnodată în lumina cu reflex de topaz.

amintiri ciobite, chiştoace de viaţă
le duc la gunoi, e un nou început
mai simt ca Dumnezeu chiar mă răsfaţă
îmi alungă tristeţea, regrete le-am pierdut.

am steaua mea, mă mângâie pe faţă
mă introduce-n universul minunat revolut.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se va sfârşi?

Sunt vile înălţindu-se spre soare,
Şi câte altele nu vor mai fi...
Iar alţii mor de foame prin canale...
Acest dezastru, când se va sfârşi?

Ai "pile"? E ok în lumea noastră
Ai bani? O loterie ţi-e destinul
Însă te fură setea de putere
Şi îţi îmbată sufletul ca vinul...

De ce să laşi sărmanul să se mişte?
De ce nu ai şi tu ce are el?
De ce necazul nu se mai opreşte
Sub ale voastre feţe, măşti de fior.

Când dinastia voastră, răzbunarea
O va sfârşi, voi unde o să fiţi?
Lacrimi pe faţa voastră remuşcarea
Va pune şi cu lacrimile noastre,
Veţi fi atunci în suflet biciuţi.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!