Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

barbut

Poezii despre barbut

8 poezii despre barbut.

Ion Untaru

Oamenii la început

Oamenii la început
zburau pân' la azimut;
apoi și-au tăiat aripile singuri
și au căzut în niște ringuri
din care și azi se luptă să scape
acoperiți de mâzgă și ape

Aruncă noroi unul pe altul
și se trag în jos
că nimeni nu mai are timp
să privească înaltul

Marile puteri
joacă lumea la ruletă
la barbut, la biliard
ca la orice cafenea de pe bulevard:
Ele au cărțile, ele fac jocul
ele aprind focul!

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vara nu pot să tac

Vara deloc nu pot să tac,
Spun acum, deși nu vreau,
Ce gen de femei îmi plac
Și cât whysky pot să beau.

Nu prea cheltuiesc lovele,
Mai fumez din când în când
Bașca trei-patru cafele,
Să răman limpede în gând.

Arareori, nu zi de zi,
Mă ia valu'-n discoteci
Si-o mai dau pe Ecstasy
Așa este-n club, petreci.

Aseară-un tip 'am dovedit'
Pe unul ce-l chema Marin,
Toți spuneau cu glas șoptit:
- E spaima sticlelor de vin.

[...] Citește tot

poezie de (august 2013)
Adăugat de Alex DospianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Sacoșa de criză

galop nebun drumul pierdut
tu scrii o carte pe care n-o publici
sacoșa de criză din patru republici
o jucau nebunii la barbut

dimineața rămăsese agățată pe schele
pe aici a trecut cândva Dochia
el lucrează la bursă tu lucrezi la Nokia
orașul este plin de sechele

destinul învârtește la macavelă
sclavii coborau dimineața în ham
lacrimile lunii prelinse pe geam
noi plătim fiscul cu aceeași cartelă

nimeni nu întreabă cum o mai duci
oamenii pe stradă vorbesc singuri
pentru picul de supă din linguri
cimitirele se umplu de cruci

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu mă joc... Tu! Ce faci?

Peste câmpuri pustii,
Cu un grup de copii,
Uneori printre vii,
Sau păduri argintii,
Eu mă joc....

Încălțat sau desculț,
Mai jegos, ca cei mulți,
Chiuind sau cântând,
Uneori chiar... plângând,
Dar mă joc....

Pe la vaci, pe la oi,
De e praf, de-i noroi,
Prin mocirle, puhoi,
Ce apar după ploi,
Eu mă joc....

Mă lovesc și fiori
Mă cuprind uneori.

[...] Citește tot

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

Scuză electorală (după Adrian Păunescu)

Săracii mei compatrioți,
Mă bat și-acum cu pumnu-n piept,
Aș vrea să vă uimesc pe toți
Chiar de nu mai sunt în Parlament.

Mă cred unii vagabond,
Iar alții mă văd un superstar.
Dar va afla întregul mapamond
De ce e-n stare-un proletar.

Vă jur cu degetul pe rană
Că vremea mea nu a venit, încă
Am strigat în pustiu, dar nu de pomană-,
Sunt neclintit, ca vulturul pe stâncă.

Vă dau cuvântul de onoare,
Căci pe onoarea mea se fac pariuri grase.
Nebunii recrutează atomi din soare
Și-i pun să facă sex prin focoase.

[...] Citește tot

parodie de , după Adrian Păunescu
Adăugat de VerraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Mi-e dor

Mi-e dor de casa părintească
Și de căpițele de fân
De mine, puiul de român,
De tot ce poa' să-mi amintească,

De-acea copilărie sfântă
Când umblam cu pantalonii scurți,
De droaia de copii din alte curți
Cu care mă luam la trântă;

Prispa de lut a casei noastre
Luminată-n nopțile cu lună
Și astăzi nostalgiile-mi adună
De pe întinderile sihastre

Îmi cereau părinții să-i ajut
Legam joiana cu un lanț
Să pască iarba de pe șanț
Alături, cei mai mari, jucau barbut

[...] Citește tot

poezie de din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Parnas

Se ridică Parnasul în două picioare,
În două silabe cu aripioare,
Iar la popă fuse-un câine, câinele lătra de zor,
Un poem ce-mi vine-n minte, câinelui de autor.
Noi l-am ucis cu pietre, vai, ori l-a călcat poate-un tramvai,
O vină are fiecare, căci și talentul e o floare,
Noi crima am ascuns-o grijulii, tu n-ai să vii, tu n-ai să vii,
Ah, câinele acela minunat, un Nobel poate-a meritat,
Legenda mai păstrează urma poetului tradus în Burma
și-n alte țări mai importante. Bem bere caldă cu croasante,
aceasta e povestea lui, a câinelui-poetului.
Un lup se ruga pentru iubire, mânca doar miei, uneori, în neștire,
O clipă eu l-am crezut, doar o clipă, apoi m-am trezit eram jertfă-n risipă,
Ce bine, prietene, că ai venit, altfel erai, nu erai, ai murit?
Plăcerea e a mea, l-am revăzut pe tatăl matale juca, cred, barbut,
Vin și prieteni, colegi deștepți, blegi, scuzați că nu v-am văzut mister Negi.
Spun bună seara, dar nu știu cui, leapădă-ți masca amice Hai-hui,
Cum te mai simți poate nu simți, vorbele sunt ferăstrău cu mulți dinți,
Mult auzit-am de Dvs., dar cine sunteți? Ieșiți pe fereastră.
Bem doar un brandy, apoi vom pleca în insula celor bolnavi de gaga.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Gheorghe Ionescu

De la puțin la mai mult

De ieri suntem orășeni, s-ar părea, oameni de vază,
Dar am fost aduși aici pentru o banală pază
Cu obiective fixe și trasee principale,
Pentru primiri, ca în țară, dresăm procese-verbale.
Ca să facem și noi ceva și să nu stăm chiar degeaba,
Pentru că-n realitate, altfel se prezintă treaba.
Nu e nimic de păzit, nu-i nimic de folosit...
Și de ar fi fost ceva, războiul a irosit.
Ce n-a putut fi cărat, a fost distrus chiar aici
Considerând inamicul că noi suntem inamici,
Că suntem invadatori, ocupanți, cotropitori
Și ceea ce e mai rău, și josnici jefuitori.
Așa ceva nu e just, ba este chiar dușmănos,
Ne așteptam și aveam dreptul să ne primească frumos,
Pentru că suntem aduși să fim eliberatori,
Pionii unei noi ordini, civilizați, reformatori.
De aceea ne și miră de ce atât de multă ură...
Nemții poate, nu pot zice, deși spun că ia, nu fură.
Ciordim și noi câte ceva, mai mult ce e de mâncare,
Așa este în război... ce apucă fiecare.

[...] Citește tot

poezie de din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre barbut, adresa este:

Distribuie
Ce vrei să afli azi? Pune o întrebare acum! Din orice domeniu.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook