meteoriţi şi timp

Radiografie

Totul se vedea înlăuntrul lui distinct,
precum a-i privi din câmpie spre munţi,
imediat după ploaie:
anii aveau înfăţişarea unor arhipelaguri pestriţe
împrăştiate de vânturi potrivnice,
zilele, conturul unor meteoriţi în miniatură
căzuţi pe maidane insalubre;
orele nu depăşeau mărimea locului de popas
pentru câteva vocale privilegiate;
secundele ocupau obscura suprafaţă
a unui punct final.

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima poezie

Ei, bine, iubiţilor,
albaştrilor, imprevizibililor,
eu nu mai scriu poezie!
M-am hotărât s-o trăiesc,
să mă atârn în ştreang
de dragul ei şi să-i măsor
ca o pendulă secundele...
Mai mult, m-am hotărât
să o falsific;
ştiind că azi sau mâine
un meteorit întâmplător
va spulbera numele
şi prenumele celebrităţii
lăsându-ne orbi, ca pe Homer...
Această poezie e ultima,
am îndreptat-o spre tâmplă
şi mă pregătesc
să apăs pe trăgaci...

poezie de Lucian Mănăilescu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O poveste de dragoste

Încă mai
caut
în tine un drum
o potecă
o linie pe care
să-mi ţin echilibrul

caut un reper
o lacrimă
din iedera de pe cuvinte
o bucată de cremene
să o ating dimineaţa de inima ta
până ce va scânteia

caut o cochilie
în care timpul nostru
netrăit
încă ne mai aşteaptă
ca un melc
să ne primească

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Barb
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mercur

Planetă lentă, capricioasă,
ciupită de vărsat meteoritic precum Luna,
sferă cu suflet greu şi inimă de fier,
unde o zi durează cât o lună pe Pământ,
unde nu poţi să spui vreodată
"vine ziua" sau "vine noaptea" - sau "pe diseară" -
căci jumătat' din tine arsă-i pe vecii de Soare,
pe când cealaltă parte-ţi zace-n gheaţă şi-n veşnic întuneric,
fără ca noaptea neagră să-ţi fie luminată de vreo lună...
Sărmană bilă cosmică pustie,
care mereu slăbeşti, făcându-te din ce în ce mai mică,
cum să-ţi opresc slăbirea, căci meteoriţii nu-ţi îngroaşă coaja?
Coboară deocamdată-n visul meu
să plângem împreună de însingurare!...

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gri

Dacă dragostea ar fi de plumb şi trandafirii ar fi gri
Şi muza mea ar fi de lavă şi la apus ar împietri,
De ar fi totul de noroi şi noi şi stelele pe cer,
De ar fi totul în jurul nostru un infinit cam efemer,
De s-ar stinge soarele şi ar năvăli furtuna,
De ar cădea meteoriţi într-un tango cu luna,
De totul ar fi alb sau negru şi sufletul ar amuţi,
M-ai iubi gri?

poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

În oglindă

Se oglindeşte timpul în istorii,
Nămeţi de stele veşnicii dizlocă,
Căci dincolo de vise iluzorii,
Meteoriţii moartea o invocă.

Se nasc morminte-nfiorându-şi tihna -
O cumpănă de vise şi de plăgi...
A renăscut în suflet neodihna
Şi-şi strigă ne-mplinirea inorogi.

O altă eră-şi cere întrupare
Erup vulcani cu sărutări de vis,
Se sting pe sâni poeme non-carnale
Când mări, perfecţiunea au atins.

Pe plaja nisipoasă a uitării,
Au eşuat balene, nave, bărci...
S-a hotărât întoarcerea acasă,
Dar, timpule, doar tu nu te întorci....

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Poate îţi mai aminteşti
acea mângâiere fugară în amiaza
acelei ploi cu meteoriţi de iubire.
Poate nu îţi mai aminteşti
ora exactă când eu ţi-am purtat
cămaşa albastră
care avea iz de noi,
de clipe arzânde.
Poate tu nu,
doar gândul tău înfăşurat
de căldura atingerii mele
într-un cotlon al inimii
care arde la fiecare
aducere aminte.

Poate tu nu
dar eu
te aduc aminte
la fiecare oră exactă...

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea s-a înfiripat

dintr-un sărut furat pe înserat
sub mărturia lunii
albă de spaima corpurilor cereşti
lovite periodic de meteoriţi

aveam o teamă la început
era o sămânţă care a prins
rădăcini în sahara sufletului
udat de câteva lacrimi

apoi a crescut ca un şpan
era frumoasă şi tăioasă
o iubire ca-n poveşti

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imprevizibil

Atunci când noul intervine ca un balsam vindecător
Iţi par adesea puerile, trecute zile care dor....

Cu patos smulgi de la viaţă atât cât poţi în dimineţi
Şi pe a timpului cărare priveşti cum înfloresc livezi!

Renaşti în fiecare clipă, înveţi mereu câte ceva
Imprevizibil e finalul, regia piesei nu-i a ta....

Şi-aşa trecând, meteorit, lumină ai, lumină dai,
Te naşti venind din infinit şi pleci în nu ştii care rai!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele chef

Mi-am petrecut mileniul prin bodegi
Ce veacuri fericite-am cheltuit
Alături de prietenii-mi pribegi,
Doi fluturi şi-un meteorit

Paranghelii de sta să cadă cerul,
Ulcele sparte-n capul nemuririi,
Meteoritul îmbăta eterul
Şi tot ce atingea cu pielea firii

Zdrobeam în teascuri stele arămii
Şi ne spălam cu mustul lor pe cap,
Ne tot priveau doi îngeri barbugii
Când învârteam vreo dudă în proţap

Iar fluturii zburau aleatoriu
Pesemne-i apăsa capul de mort,
Câteodată beam compensatoriu
Apă de mare dintr-un ţărm de port

[...] Citeşte tot

poezie de Mihail Soare din Înger de prisos (2007)
Adăugat de Mihail Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!