Poezii despre minciună și viață
poezii despre minciună și viață.
Minte-mă sincer...
Cerul e albastru că așa e și luna...
Adevărul există... trăiască minciuna!
Priveste-mă-n ochi și raspunde-mi pe dos:
Ai putea să mă-njuri... politicos?
poezie de Suflețel și atât...
Adăugat de Suflețel și atât..
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învață din carte
De vrei să-mi urmezi, învață din carte,
Cum să luminezi minți întunecate.
Doar o minte luminată poate construi
O lume mai curată, în care poți trăi.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge
Ninge!
Ce frumos!
Sunt bucuros!
Mă tăvălesc râzând pe jos.
Ninge!
Un suflet de copil în mine simt,
De ce să mint?
Iubesc să fiu așa,
Iubesc viața mea.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna
Mă-ntreb și eu, ca om cuminte,
De zeii-ar vrea, pe cel ce minte,
Minciuna să-l înăbușească,
Câți ar putea să mai trăiască?
pamflet de George Budoi din Adevărul și minciuna (4 mai 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Te-ador, iubita mea, știi că nu mint.
Pe viața mea și-a celor dragi îți jur.
Mă duc să-nec tristețea mea-n absint;
Mai cugetă o noapte, te conjur!
catren de Mihaela Banu (12 aprilie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ars poetica IV
Acum, în fine, când mai sunt spre nu mai sunt,
abia acum am dreptul să vă mint
și să vă spun despre cuvânt că e cuvânt
și ce presimt chiar simt.
Abia acum o să mă credeți
când sunt înspre nu sunt
că viața mea a fost mormânt
iar moartea mea o tinerețe.
Abia acum o să mă credeți
în fine când am reușit să mint.
poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce adevărul doare
Când, strecurați în paginile vieții
I-am înteles și vorba și tăcerea,
Involuntar, o facem pe profeții
Să-i deslușim trecutului durerea.
Mai despicăm în patru fire, părul,
S-alegem dintre ele partea bună,
Să știm, măcar odată, adevărul
Și să trăim o zi fără minciună.
După un timp, pașim în ziua-n care
Gândirea sparge cele două stânci;
In timp ce adevărul... numai doare,
Minciuna lasă-n tine, răni adânci.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rondelul lunii
Deși pe cer e-aceeași lună -
Dar unde e cea de-altădată?
Minciuna vieții ce mă-mbată -
E azi o altfel de minciună.
Ca și atunci, duios răsună
Cavale-n noaptea înstelată,
Și-n cer zâmbește-aceeași lună -
Dar unde e cea de-altădată?
A ei lumină argintată
Cu roze albe mă-ncunună,
Și cântă tot pe vechea strună,
Dar pentru mine e schimbată,
Deși pe cer e-aceeași lună.
rondel clasic de Alexandru Macedonski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Kanafer
Kanafer liliacul tătărăsc
Deja înflorește.
Oare el judecă și înțelege,
Că ți-am spus un neadevăr?
Tu ești bun și tânăr,
Dar eu trebuie să te mint
Și în ochii tăi să joc rolul
Celei fără griji.
Isteria și depresia le înghesui în mezanin,
Unde zac deja amărâciunile și dezamăgirile mele.
Trecerea în această săptămână,
Împreună cu cojile de fructe le-am aruncat departe.
Da, e adevărat, se poate trăi
Fără trecut.
Dar kanafer liliacul tătărăsc
Deja înflorește
Și înțelege.
poezie de Liliya Gazizova din Kanafer (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe, câte-am semănat
Toată viața, cât am fost,
am avut în viață rost.
În grădină-am plantat flori
si-am cules parfumul lor.
Pomi am plantat în livadă
și am cules vara roadă.
Am cultivat în câmp grâne
și-am adus în casă pâine.
Am rostit doar adevăr,
minciuna nu mi-a fost văr.
Primind înțelegere
am investit încredere.
Am semănat bună credință
și-am cules recunoștință.
Am semănat multă iubire
și-am gustat din fericire.
Multe, câte-am semănat
iubire mi-au înturnat.
Bucurii am adunat
și viața mi-au luminat.
poezie de Dumitru Delcă (11 martie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre minciună și viață, adresa este:
