Poezii despre moarte și tăcere
poezii despre moarte și tăcere.
Tăcere enciclopedică
Tac
Tăcerea știe totul
despre mine
Nașterea copilăria dragostea moartea
Nimic
nu
i-a scăpat
poezie de Costel Zăgan din Tăceri în re minor (22 mai 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima topică
Firesc
Poezia
extremă
Se
învecinează
cu
tăcerea extremă
Cu
moartea
adică
Nu
Cu
Dumnezeu
O
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (10 noiembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Seară
Coboară păsări cu sfială
Pe fumurii momâi
Și fiecare oboseală
Își cată, grea, un căpătâi.
Atârnă-n cerul de cenușă
O margine de lună moartă
Încovoiată ca o toartă
De căldărușă.
Tăcere în tăceri te simți
Și seara e ca serile
Când greieri rod cu mii de zimți
Tăcerile.
poezie celebră de Nichifor Crainic din Țara de peste veac (1931)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Istoria ca eșec
Mugurii tăcerii parcă se-nfiripă
saltă iar Mihai peste șapte cai
pân-la moarte însă ar mai fi o clipă
și-ai trecut de iad gura mea de rai
poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (5 octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cred că moartea e frumoasă
Să stai întins în pămânul castaniu și moale,
cu iarba vălurind deasupra capului
și să asculți tăcerea.
Să zaci între ieri și mâine.
Să ignori timpul, să ierți viața...
împăcat.
poezie clasică de Sylvia Plath, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vizita
De la un timp mă vizitează moartea
Aproape zilnic la căderea serii,
Mi-apare-n prag, ministru al tăcerii,
Și-mi ia din mâini, încet, cu grijă, cartea...
Și stăm așa de fiecare dată
Până târziu, la ore matinale,
Doi cunoscuți ce pun tăcuți la cale,
În taină, o afacere-nsemnată.
poezie celebră de Radu Stanca din Poezii (1973)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La o-ntristare
La o-ntristare
Amară foarte,
Ncât cel ce-o are
Să-și roage moarte,
N-ai ce să faci.
Nu-i mângâiere,
Nici e putință
Acel ce piere
Să-ți dea credința,
Trebuie să taci.
poezie clasică de Ienăchiță Văcărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vopsitorii de întuneric
o gheară îmi strânge încet lumina
o sugrumă spre întuneric
o mână mi se agață cu disperare
dar numai se zbate
în mine nu vor să tacă vorbe nespuse
în cei fără dreptate răsăritul moare
la mica publicitate sunt numai anunțuri moarte
tăcerea cumpărată se zbate
nu le este rușine
celor care au luat drumul întunericului
să se vopsească numai cu el?
poezie de Viorel Muha (iunie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg
Tristeți pe vânt, tristeți de mort
Pe străzi tăcute se desfac -
Serbări târzii de vinul nou,
Visări pentr-un poet sărac...
Ce vremuri atât de fericite
Mă-ndeamnă, singur, să stau -
Spre toamnă, duioase suspine
Din Eminescu, Heine și Lenau...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exces lingvistic
După
moartea autorului
Crucea
a
intrat
În
dialog
profund
Cu
mormântul
Din
când
în
când
Tăcerea
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și tăcere, adresa este: