Poezii despre moarte și teatru
poezii despre moarte și teatru.
Acei nărozi...
Acei nărozi făceau experimente,
Roia o lume în costume sport.
Ce artificii, scânteieri demente!
Riscai pe loc să cazi trăznit, și mort.
Suiau baloane-ornate ca un teatru.
Stricate, semănau sinucigași.
Dar frații Montgolfier aveau curaj.
Și-Academia de știință, treabă.
poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Ca firul trandafirului te pleci,
tinerețe în soartă,
ca umbra unei umbre te pleci,
tinerețe moartă.
Mi-e gura încă fierbinte
de sărutul tău, Suvenire,
de nebune văpăi, de mari jurăminte,
mi-e gura încă fierbinte.
E clarul de lună ce văd,
dănțuind în al nopților teatru,
e clarul de moarte ce văd...
Ah, luminosule ochi idolatru,
ah, tinerețe de-a pururea moartă,
lunateca moarte ce-mi cere la poartă?
Ca firul trandafirului te pleci,
Tinerețe în soartă.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Octombrie
Fum în nervuri, aprinse ruguri,
în parcuri doar statuile nu mor,
iar aerul e plin de voci
parcă venind din Elsinor,
Ce replici! Umbre-și spun pe nume,
cândva au fost Polonius, Hamlet,
acum sunt doar copaci fără de frunze,
coboară ziua-n violet,
A fi sau a nu fi se-aude,
Shakespeare mai scrie-o replică pe vânt;
veniți la teatru, gata sunt actorii,
spectacolul va-ncepe în curând
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte bună, Moțu, și adio
Buletin de știri sub semn de doliu,
Umbrele pe scenă se adună,
Ai plecat din rolurile vieții,
Pentru rolul morții. Noapte bună!
Într-o viață excepțională,
Le făceai în felul tău pe toate
Și-a venit târâș la tine moartea,
Contrapunctul de banalitate.
Înaintemergător în viață,
Înaintemergător în arte,
Pentru ce motiv să fii, de astăzi,
Înaintemergător în moarte?
De la care band de îngeri tragici
Ar putea un plânset să pornească,
Dacă înșiși Beatleșii și Stoneșii
Gustă încă pâinea pământească?
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu oarecare fast
chiar acceptase să moară în sfârșit
dar să nu i se dicteze de către cineva
și așa a sărit de pe patul aranjat
pentru o moarte demnă de un om
un fior cald îi străbătu corpul veșted
primise firicelul de viață și el a fost
la timpul potrivit pentru întoarcerea
din drum fără să se gândească prea mult
totul a fost mascat de o furie calculată
jucase teatru și ceilalți s-au supărat
de falsa lui moarte regizată ca un film
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somnul tău agitat
văzută din spatele ne-nașterii
viața e o moarte inversă
e ca și cum ai privi lumea
din spatele oglinzii de unde
tu vezi totul iar cei de dincolo
nu văd nimic
nu e un scenariu de film sau
o piesă de teatru
e doar somnul tău agitat
din cauza căruia te trezești
brusc căzut din pat
în lumea oamenilor de aici!...
poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teatru junior cu bătrân
Copiii se jucau a lumea și lumea era a lor...
Nu mai conta un petic de negru
cusut pe viitor...
În straiele tuturor
bătrânul era integru...
Odaia piepturilor avea flori de beznă la geam,
copiii aceia băutori de întuneric
fiind la vorbă cam
făuriți de himeric
și-n singur act
pe teatrul de joacă, putrefact...
&
Există copiii în zorii de noapte
și dimineața-și așteaptă bătrânul...
- Noapte bună, copii!
- Moarte bună, bătrâne!
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Poesis
Comentează! | Votează! | Copiază!
... De-apoi
Viața de-apoi sigur există
Prin gând, cuvinte de urmași
Ce fac că EUL îți persistă,
Dar nu participi tu... Îl lași.
De-abia atunci ești... spiritual,
Nepreocupat de existență,
Subiect, obiectiv, total
Sclipitor, tocmai prin absență.
Și nu mai plictisești defel,
Căci doar arar ești, amintire
În scris; "DECES" în carnețel...
Util la act de moștenire.
Noroc că totul e o roată,
Cât Universul sau Planetă,
În care amintiri se-ngroapă
În același ton vechi, de flașnetă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leul
Leul era bolnav de gingivită,
Împușcat de zeci de ori, nu murise fiind leu,
O navă l-a adus din Pacific direct pe Dâmbovița.
Vorbea limbi străine de țară și popor.
La drum lung o sârmă scurtă.
Un vultur e mai bun decât orice râmă.
Dar în spatele zidului mor alții, nu noi.
Ține cartea dreaptă să pot recita psalmii.
Vom merge la teatrul pentru orbi, surzi și muți,
Acolo e drama adevărată. În frunte cu Cehov.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Actorul
O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viața e un teatru trist.
Actorul a ieșit în stradă,
Să-și cumpere ceva salam,
Era în haine de paradă,
Ca Voievod peste un neam.
Printre mașini, printre tramvaie
Actorul se grăbea firesc
Urma să vină-un nor de ploaie
Perucile se dezlipesc.
Și când s-a așezat la coadă
Cu paloș, mantie și scut
Deodată oamenii din stradă
Ca Voievod l-au cunoscut.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și teatru, adresa este: