Poezii despre muzică și ritm
poezii despre muzică și ritm.
Gogyohka
inima-mi cântă
pe ritmul iute
al ploii
de vară
într-un egoism crescând
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Civilizație
O crâșmă. Radio. Și muzică
de dans.
Un om, în crâșmă,
lângă radio și lângă
muzica de dans.
Și mâinile acelui om,
ce bat în masă
ritmul dansului
și fața omului, încremenită,
o față albă de ghilotinat.
Mâinile
despărțite
de ceea ce gândește omul.
Și fața-i albă de ghilotinat.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ritmuri vrăjite
Trupul mlădios al chitarei tale
Mă strânge de mijloc, ușor.
Simt mâna ta, mă simt chitara
Ce-și cântă fuiorul de dor.
Aud ploaia chemată
Cum bate în geam, fericită.
Mă simt chitara, viu acordată.
De tine și de ploaie iubită.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă muzica
să te inspire în tot ce faci
poți schița câțiva pași
de dans cu tuș pe gresia albă
simți ritmul cum dictează
ritmul cardiac de dimineață
până seara târziu sari
și vecinii sunt disperați
pentru că tu simți dansul în sânge
te lași dus de muzică pe alt tărâm
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de ploaie
Bat stropii-n cântec de fanfare
Pe ulițe, pe lan și câmp,
Se-nchide grâul în hambare,
Se-aude vara-oftând.
Din nori o muzică ritmată
Ecoul unduie în munți,
Perfect, de toamnă orchestrată
Prin codrii mândrii și cărunți.
De-atâtea ori am ascultat-o
În nopți cu vise solitare,
Atâta cerul a vărsat-o
Peste-ale vântului hotare.
Când ziua piere-n cenușiu,
Pe-a astrului cărare
Aud în tindă glas pustiu,
Mă cheamă ploaia la culcare.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catren cu trio
iubito, azi e balul nostru de adio
se sparg pahare grele de cristal
e vals în doi, deși persistă trio
și sună melodia a metal
iubito, azi e balul nostru de adio
viorile se sparg în plâns oval
e vals în doi, deși persistă trio
în potpuriul ritmului stelar
iubito, azi e balul nostru de adio
și ultimul acord e infernal
în valsul nostru persistând în trio
în infinitul purului tantal...
poezie de Iurie Osoianu (21 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ecoul Big Bang
Nedeslușit cu patos cântă
În ritmuri care dau fiori,
Cântec ce ne înspăimântă
De multe ori, de multe ori
Cu glas sonor de trubadur
Printre inflexiuni feroce,
Înverșunat prelung și dur
Transmite emoții prin voce
Din sunete ce se-ntretaie
Țâșnesc fascicule de foc
Ca flăcările din văpaie,
Reverberând din loc în loc
Când serile se iau la trântă
Cu un proiect necunoscut,
Vuietul lui tot mai cântă
Într-un registru grav, acut.
[...] Citește tot
poezie de David Boia (20 iunie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dans
Acoperă-mi inima cu palma ta,
Si ține-mă-n brațe, nu ezita
O vibrație timidă răzbate din ea
O fi inima ta, o fi a mea?
Acoperă-ți inima cu palma mea.
Și ține-te bine, va rezona cu ea.
Va fi un dans al inimilor
Pe ritmul și muzica undelor
poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou votiv
Vântul, rătăcit târziu pe deal,
mătura poteca-ntortochiată,
un amurg de toamnă ireal
dezlega enigma dintr-odată.
Din trecutul ce părea lăsat
la o margine de gând precară
ajungeau pe umbre de păcat
dorurile-n cântec de vioară.
Desfăcute-n ritm de triolet,
repuneau pe cuget neuitarea,
cu bemoli pictați în violet,
printre note căutâdu-și calea.
Iar diezii, fără portativ,
răscolind cărările rebele,
cu o tușă de tablou votiv
mă legau în visurile mele.
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 15 octombrie 2019 (15 octombrie 2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitare
Uitarea este un cântec
Care, eliberat de ritm și de măsură, umblă hoinar.
Uitarea este o pasăre împăcată cu propriile aripi,
Întinse și neclintite
O pasăre plutind pe aripile vântului fără a obosi vreodată.
Uitarea este ploaia în noapte;
Sau o casă veche într-o pădure sau un copil.
Uitarea este albă albă ca un mesteacăn în furtună.
Ea poate dezlănțui profețiile unui oracol
Sau îngropa zei.
Eu pot rememora multă, multă uitare.
poezie de Hart Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre muzică și ritm, adresa este: