Poezii despre noapte și vioară
poezii despre noapte și vioară.
Vis
Știi ce-am visat azi noapte
la ceasul când pentru somn visele sunt coapte?
Tu nu erai femeie, nici eu bărbat
ci două viori. Nu-i așa ce ciudat?
Și vibram amândoi la fel, ah
ca-n dublul concert al lui Bach.
poezie de Romeo Morari
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Alternativă la dor
O noapte da și-o noapte nu
ghicește-mi dragoste doar tu
O zi lumină o alta nu-i
nici cât floarea de gutui
Ramur cu flori iubita mea
printre poeme ai dispărea
Și nopți în șir parcă te caut
doar c-o vioară și c-un flaut
Doar c-un pian și-o pianină
muzica sferelor este divină
Și-ngenunchez parcă-n poem
doar c-un sonet ca să te chem
poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (6 septembrie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem neîntrerupt
Doar c-o vioară și c-un flaut
mă-ndepărtez ca să te caut
Doar din haiku ca de pe tron
șI-n noaptea asta voi fi domn
Nu zic nimic și nici nu scriu
te-aș mângâia și din sicriu
Și dincolo zău de mormânt
m-aș coborî doar să te cânt
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poet cu nașterea la purtăor
Deschid cartea precum soarele cerul
Prefața-i neagră ca noaptea Iar poezia
-i ermetică chiar de la primul vers Che
ia sol nu mă ajută decât la final Mult
mai tăcut și mai muzical Mută vioară
blestemată Pare domnilor viața mea toa
tă Arcușul care Doamne ești Îmi strânge
poezia-n clești Preafrumoaso zău iubito
Dragostea iar mi-ai zdrobit-o
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia
N-am auzit-o, parcă, de mult...
O ascult.
Nădușeala nopții curge pe geamuri.
Plouă-n golurile din ramuri.
Aș voi să găsesc o asemănare
Și caut în zgomote și murmure,
In viori, în naiuri și ghitare
Ecoul ndeslușit și turbure.
Noaptea s-a-ntunecat cu alte nopți în fund,
Și din noapte-n noapte, nopțile urzite
Cern ploaia cu nisipul mărunt
Ca niște site.
Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie,
Se face palid și descrește ca o făclie.
Fereastra e cernită de un fag
De care-atârnă noaptea neagră, toată, ca un steag.
Nu-i șuierul săbiilor ce se ascut
Și-al spadei ciocnite de scut.
Nu e bătaia inimii.
Nu-i Turnul și ornicul lui în care timpul colinse.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pițigoi
Pițigoi, pițigoi,
Nu mai treci și pe la noi?
Umbli prin copaci streini
Și te văd pe la vecini.
Aveam două rândunele
Și-au plecat din cuib și ele.
Vă feriți de prispa mea
Parcă v-am făcut ceva,
Pe cînd eu, mereu, deștept,
Toată noaptea vă aștept,
Toată ziua, toată, vara,
Să v-ascult - ciupind vioara.
Pițigoi, mă simt sortit
Să mă știu tot părăsit.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A nopții
A nopții cald-aripă
Ce toate le-mpresoară,
Și-n liniștea adâncă
E-un sunet de vioară...
E inima-mi ce bate
Când mă gândesc la tine,
Și somnul mi-l abate
Și ziua nu mai vine...
poezie de Crăița Moroieni
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerul meu
Ești vocea
ce-mi va însoți
zborul, lent,
peste efemer.
Ești lumina,
aprinsa în suflet,
ce va străluci
printre stelele apuse.
Ești mângâierea iubirii,
din vocea mea tăcută,
ce-mi va purta visele
dincolo de apus.
Ești Îngerul meu
ce va cânta din vioară,
peste câmpiile înverzite,
anunțând:
scufundarea mea în noapte!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aerul, Tremurătorul
Aerul, tremurătorul, copilul, clarul,
în azurii pînze ne înfășoară...
În caleașca trasă de fluturii săi
a venit de cu seară.
Noaptea întreagă a lunecat,
pe vioara divină, arcușul divin.
Oprește-te! Stai! Asupră-ne stai iară și iar,
cer adamantin!
Dimineața e ceva, nu știu ce, fragil,
o amiază faunescă, aceasta e darul.
În mii de magii, de culori, se-ntrecea
aerul, tremurătorul, copilul, clarul...
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul primăverii care întârzie
Și iar primăvara-ntârzie
Cu soare și ploi pentru flori
Cu gâze și fluturi că mie,
Dor mi se face din nou de cocori
Uscatele vânturi adie
Când pier în adâncuri comori
Că iar primăvara-ntârzie
Cu soare și ploi pentru flori
Străin într-o lume pustie
Și-n noaptea cu plâns de viori
Din pricini știute doar mie
Mă simt vinovat uneori,
Că iar primăvara-ntârzie...
rondel de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre noapte și vioară, adresa este: