ochi şi ochi albaştri

Gogyohka

scriu poezii de iubire
uitându-mă
în ochii tăi albaştri
şi nu corectez
ce-am scris

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetiţa

cu ochi albaştri
şi inima de foc
mi-a spus că visătorii
nu mor niciodată
de atunci mă visez
conştient

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evadarea din rai

Pantofii tăi cu toc
traversează strada
atât de tandru, femeie,
şi eu
colorez mările
cu ochii tăi albaştri
şi îmbătrânesc
alergând desculţ
prin praful din nori...

poezie de Lucian Mănăilescu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi albaştri strălucesc

Pe bolta cerului senin
doi ochi albaştri strălucesc.
Sunt ochii Tatălui divin,
care de sus mă ocrotesc.
Îmi dau credinţă să trăiesc
liniştit pe-acest pământ.
Azi, pentru asta-i mulţumesc
Dumnezeului meu Sfânt.

poezie de Dumitru Delcă (1 august 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme bătătorite des

Nimeni nu aruncă lacrimi peste jarul
Pus în armonia iubirii.

Începutul cuvintelor
Slujeşte respiraţia gândurilor
Ce se nasc
În zodia stelelor.

Frica poartă vântul
Ecoului călătorind
Prin ferestrele deschise
În jarul tăcerii
Florii cu ochii albaştri.

Candoarea sfinţeniei
Păşeşte în univers
Măsurând urmele
Cu urmele iubirii
Bătătorite des!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obstinat sonet

Aş sfărâma, iubito, aştri
Şi-aş zvâcni în ritm marin,
Ca să-ţi cumpăr un suspin,
Cu o pungă de piaştri...

Pentru ochii tăi albaştri,
Aş mai da şi-un fiorin,
Şi-aş pătrunde clandestin,
Printre sânii tăi sihaştri,..

Doamnă, de mi-i da o gură,
Ţi-aş căra azuru'-n pat
Şi ţi-aş iubi cu măsură

Trupul cald, înmiresmat,
Iar gurguiele-ţi de mură
Ronţăi-le-aş obstinat...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura

Natura o carte uriaşă
Pictată de Creator cu gândul,
Şi templu e, cu vii statui
Ce-i reprezintă felurite chipuri...
Tu eşti al Domnului copil,
Cu suflet pur, şi inima fierbinte,
Privindu-te, dumnezeirea mă pătrunde,
Şi prin iubire-mi dă hrană, viaţă, nemurire...
În ochii tăi albaştri ca seninul
Zăresc Divinitatea care ne conferă
Doar prin iubire propria-i natură...
Şi doar aşa... descopăr ce e adânc în fire.

poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprilie

În aplecare, tâmplă după tâmplă
Ochii albaştri, ochii mei ca mierea.
Aprilie ne dăruie vederea,
Ceea ce am uitat, din nou se-ntâmplă.

Frazele, visul, sufletele numa
Ca de potop salvate simt că sunt.
Se face zi de mugure mărunt
Adăpostit în mintea mea de-acuma.

Nici nu mă tem, nici bucuria nu stă
Mai mult decât stătuse la-nceput.
Vine mereu o pasăre şi gustă
Rănind vicleană timpul meu trecut,

Şi-n mare taină puiul de lăcustă
Ciopleşte la vioara lui de lut.

poezie de Constanţa Buzea din Ape cu plute
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

Soarele şi-a lăsat toată dulceaţa pe frunze,
Roşii, acum, ca un răspuns de rămas-bun,
Pe trunchiurile gârbovite de seară doar umbre,
Ce-şi caută, prin ceţuri, enigmaticul drum...
Printre norii ce cad, acoperind zarea toată,
O rază violacee răzbate grav –
Un ultim vis pe cerul de toamnă
În amintirea sărutărilor verii pe trupu-ţi firav.
Secundele s-au închis în ochii albaştri
Şi buzele s-au contopit într-un val nesfârşit,
Pe cer, dintr-odată, trei aştri:
Tu, cu mine şi iubirea, la infinit.

poezie de Alexandru Răduţ (2019)
Adăugat de Andreea Dragu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rachete manele rachete

ne tragem ne t
ragem din daci ne târâm din romani
sau venim călare din unguri
în timp ce cumanii
abia se creştinau pe picior
negru păros de egalitate cu slavii
cu ochii albaştri pe deveselu
în ritm de manele ne t
ragem, ah, ra
chete rachete pelasge?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!