ochi şi particule

Mereu...

Mereu voi cânta dragostea ta,
Mereu o voi cânta, chiar şi când ploaia mă va cuprinde,
Când bolţile reci, de sub ochiul de stea,
Vor alunga lumina, ce sta cuminte...
Nimicul va crede atunci c-a-nvins,
Că timpul n-a existat nicio secundă,
Că moartea a fost visul din vis
Dorit de particula devenită o undă!
Dar inima mea nu va-nceta
Să-şi audă-n ecou valul de mare –
Dragostea ta ce necontenit va cânta
Norilor ce se-adună în zare...

poezie de Alexandru Răduţ din volumul de versuri Călători (2019)
Adăugat de Doina Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt un fior

electromagnetic pentru ochii ei
care m-au înlănţuit departe
acolo unde dăinuie visul ce zboară
dimineaţa după o noapte de zbucium
încă mai simt pâlpâirea genelor
negre lângă obrazul meu aspru

simt corpul meu cum se încarcă
electric ca o simplă particulă
de iubire propagată în spaţiu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţii privilegiaţi

Luna a devenit un dansator
la acest festival al Iubirii.

Acest dans de lumină,
această binecuvântare sfântă,
această dragoste divină,
ne cheamă într-o lume aflată dincolo de lumea
pe care numai îndrăgostiţii
o pot vedea,
cu ochii lor arzând de pasiune.

Ei, cei ce s-au predat Iubirii,
Sunt cei aleşi!

Devenind astfel particule de lumină,
ei sunt acum strălucitorul Soare!

Ei au lăsat în urmă această lume de jocuri muritoare;
Ei sunt iubiţii privilegiaţi,
care au creat o nouă lume

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al tău zâmbet, iubire

Mă-ntreb cum poate o privire
A sfredeli aşa intens,
Mii de particule safire
Torsionând rigidu-mi sens.

Aseară, am venit spre tine
Şi n-am văzut, decât tardiv,
Dragostea ta-n zâmbete pline
Încurajând spre un motiv.

Un simţământ torid venise
Să zăpăcească progresiv,
O inimă ce împietrise...
Topindu-se în ea pasiv.

Şi mi-a schimbat întreaga seară,
Doar o privire şi-un cuvânt...!
Deşi, banal privit de-afară,
Aşa puţin, multe au frânt.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluctuaţii de efervescenţă

iertările tale cu regretele mele
puse în balanţă
ar înclina spre nimic
ori spre niciodată

orice ai măsura
devine incert
cu trecerea timpului

profunzimea ochilor tăi măsurată
în particule de iubire
ar da o variabilă albastră
dimineaţă mai rece
seara mai adâncă
rotunjimea sânilor tăi dacă i-aş cântări
în palmele mele
în detaliu
ar părea disonanţi de la o vreme
unul mai iubit
altul mai nedreptăţit

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasăre

ce cânţi întruna moartea
stai în faţa spitalului
şi cobeşti în frunzişul rar
te-a trimis doamna-n negru
ochii tăi lucesc ca două
lumânări aprinse

ai venit să strângi sufletele
chinuite de altă suferinţă
îi aştepţi să devină duhuri
în lumina din ceruri
totul se dezintegrează
particulă cu particulă

vezi cum a coborât infernul
ambulanţele stau la coadă
alături de pompieri
şi oamenii mor cu zile
terapia intensivă e distrusă
din cauza cântecului tău

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evadare

Fulgi de lumină veghează Cetatea Vieţii
Dansează graţios, minuţios pe ringul regal
Al unui nou apus, uşor sfios şi puţin neclar.
Ah, ochii uriaşilor munţi, săracii, semeţii!

Orbiţi de fascicule de lumină prelucrată
Munţii adorm în braţele nopţii târzii.
Licuricii uitaţi în zare se ascund prin vii
Îmbătaţi de atmosfera feerică şi-nmiresmată.

Luna îmbracă acum rochia dantelată
Pregătindu-se de nunta mult aşteptată
Cu mândrul Soare, mandru' Crai
Ce-i cântă dulce-o romanţă la nai.

Particule fermecate, atinse de aur celest
Rup tăcerea lumii şi zboară către est,
Spre altarul rafinat al amiezii
Împodobit cu elegantele frezii.

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Creţan din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La cules

focul toamnei iese din struguri
între cutele adânci şi spasmul muşchilor
odată cu învârtitul teascului
şi strivitul boabelor
ce-şi leapădă cămaşa

până sub stelele nopţii energia curge
cu tot cu lumină şi întuneric
cu tot cu rai şi iad

frigul din toamnă se ascunde prin iarbă
sau urcă pe gard
uneori apasă pe mâini şi pe faţă
şi chiar se coboară sub tălpi

şi inima uită golul din eu
particule întregi fără substanţă
ca-ntr-o cascadă te urcă în cer
cele lichide îţi mută spaţiul
modificând cuvintele ce mor lângă cramă

[...] Citeşte tot

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce rămâne

Aer prospăt după ploaie
Îmi pătrunde în odaie
Pe fereastră şi îmi lasă
Izul său de amiroasă

Nici nu-mi vine să mai plec
Spre vreun monument aztec
Câtă linişte şi pace
Împrejur mi se desface!

Şi cobor ca într-un templu
dinăuntru. Să contemplu
Cum particula atestă
Milosârdia celestă;

Înţeleg că nu-nţeleg
Toată mila şi iubirea
Creatorului întreg
Care copleşeşte firea

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am dat inima...

Tăiată-n felii de lumină,
Mi-am dat inima ţie,
Să-ţi fiu hrană de şoapte
Şi sângele-ţi să mă adape...
Sub unghiul credinţei şi al sentimentelor,
Atunci când m-ai privit prin caleidoscop,
Mi-am schimbat, în dansul luminii
Şi farmec şi joc.
M-am aruncat în oglinda timpului
Şi m-am născut particulă albă de artă...
Tu m-ai văyut o fărâmă de piatră...
O piatră ce,
Când ploaia luminii a alunecat din ochiul meu către tine,
M-am transformat într-un munte.
Un suflet vulcan alergând spre divina sclipire,
Un suflet de jar...
Nu ai căutat lumina ce minte
Visele fiecărui bărbat.
Ţi-ai adus, printre clipe, aminte,
De ce-am însemnat.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!