ochi şi viziune

Unei trecătoare

Asurzitoare, strada în jurul meu urla;
Înaltă şi în doliu, durere maiestuoasă,
O tânără femeie, cu-o mină fastuoasă,
Trecea păşind agale, dantela îi sălta;

Nobilă şi agilă, cu pulpe de statuie,
Iar eu sorbeam cu ochii, ca un extravagant,
Din ochiul său, cer palid, vuind un uragan,
Dulceaţa ce fascină, plăcerea ce mistuie.

Un fulger apoi noaptea; splendoare fascinantă,
A cărei viziune m-a renăscut deodată,
Nu te voi revedea decât în veşnicie?

Departe, prea târziu, sau poate niciodată,
Căci nu ştii cine sunt, nu ştiu unde fugeai,
Pe tine te iubeam; o, tu care ştiai!

sonet de Charles Baudelaire, traducere de Florin Dănuţ Necula
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupii

lupii sunt alte viziuni
ale minţii mele
adânc străpunsă
de foamea iernii
nimic la voia-ntămplării
nimic mai pur ca această
zăpadă murdară din ochii lor
nimic
simt teamă şi febră de sânge
în chiar paşii mei umili pe această planetă
când inima mea îndrăgostită de cer
se dă ofrandă colţilor albi
ce nu pot sfârteca nimic îngheţat

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epoca versului

Pentru o mai pătrunzătoare viziune asupra lumii
îmi pun ochii la sare şi urechea la tors
în bătaia vântului, în iarba plutitoare
de dus şi de neîntors.
Pentru un om cu o pătrunzătoare viziune
asupra pătrunzătorului
Dumnezeu pe cărare
trece
pe lângă umbra cerşetorului...

Pentru mine eu sunt un dat
ce datează din epoca versului!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate drepturile

Simulează
Umbra-nflorită a florilor suspendate primăvara
Cea mai scurtă şi din an şi noaptea eschimoşilor
Agonia vizionarilor toamnei
Parfumul trandafirilor savanta pişcătură a urzicii
Întinde rufe străvezii
În luminişul ochilor tăi
Arată ravagiile focului lucrările lui inspirate
Şi paradisul cenuşii lui
Fenomenul abstract în luptă cu arătătoarele pendulei
Rănile adevărului jurămintele care nu se pleacă
Arată-te.

Poţi ieşi în rochie de cristal
Frumuseţea ta nu se-ntrerupe
Ochii tăi varsă lacrimi mângâieri şi surâsuri
Ochii tăi n-au taine
N-au margini.

poezie de Paul Eluard din Cele mai frumoase poezii, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulcani de nestins se năruiau

Hei, hei, hei sunt aici lângă tine
Mă ridici prin tine
Mă strigi, eu răspund
Şi mă cuprinzi
Te strig din stacojii timpuri
Când inimile erau aprinse
Vulcani de nestins se năruiau
Ridică-mă din tainice emisfere
Pot fi a ta iubire pură
Ce te aprinde uneori ca o scânteie
Vrei să-mi vezi orizontul?
Eu te-am condus spre ochiul viziunii
Te las pe tine să-l explorezi mereu.
Tu eşti al meu, din fragedă pruncie
Eu sunt a ta, mireasmă uneori.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călugărul

Călugărul era un cuvânt,
Am descifrat viziunea din Catedrală,
Lui îi ceream ajutor, artera principală
Părea străbătută de ace, un hoţ, doi hoţi,
Dar ce ne poate ruina? Nimic.
Au ochi să vadă, dar nu văd, au urechi să audă, dar nu aud.
Nicio dilemă. Înaintăm prin vreme. O trapă.
Cineva mă felicită de Ziua Poeziei.
Iar eu mă pregăteam să părăsesc imperiul.
Cel pe care îl căutam nu era aici.
Eu, tu, el, ea? Trădarea ne înconjoară.
O simplă criză rezolvată cu o cafea.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemările luminii

mă atrag chemările luminii infinite
cu nesfârşiri mai calde şi mai dulci
îmbrăţişează conştiinţa misiunii împlinite
respectând în tihnă divine porunci.

reflecţii în lumină găsesc la tot pasul
se-ntâlnesc cu iubirea-n broderii diafane
pe cerul înstelat îmi fac noaptea popasul
cu visul suprem sfinţit lângă icoane.

viziuni în lumină creştinează timpul
simţiri vibrează în ochii care plâng
argumente şi convingeri străbat anotimpul
gânduri de fericire ca roadele se strâng.

îngerii secerători îmi seceră câmpul
lanuri de emoţii în lumini se răsfrâng.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minune siderală

Din curcubeu ai răsărit,
Minune siderală;
Şi timpul l-ai redefinit,
Sub auroră boreală.

Încet, încet răsar viziuni,
Zâmbindu-mi nestatornic;
Iar ochii îmi şoptesc minuni,
Pe ace de ceasornic.

Schimbarea se anunţă-n vis
Şi-n roua dimineţii,
Când chipu-mi tânăr şi proscris,
Sărută albul ceţii.

Mijesc sub razele de soare,
Pe iarba verde-pal,
Iar corpu-ţi se prelinge-n zare,
Prin sticla de opal.

[...] Citeşte tot

poezie de Liviu Reti (18 iulie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşitul

Eu sunt cel care sunt, bătrânul Părinte Ochi-de-peşte care a
zămislit oceanul, viermele din propria-mi ureche, şar-
pele încolăcindu-se în jurul copacului,
stau în mintea stejarului şi mă ascund înăuntrul tranda-
firului, nu cunosc nicio veghe în afară de cea la
propria-mi moarte,
veniţi la mine, trupuri, veniţi la mine, profeţii, veniţi, pre-
ziceri cu toate, veniţi, spirite şi viziuni,
le voi primi pe toate, voi muri de cancer, închis în sicriu pe
vecie, închid ochii, dispar,
prăbuşit în zăpada iernii, mă rostogolesc într-o roată uriaşă
prin ploaie, scuturat de friguri mă uit la cei care şi-o trag,
scrâşnet de roţi, gemetele de bas ale furiilor, amintirile
şterse din creier, oamenii imitând câinii,
mă desfăt într-un pântece de femeie, tânăr cu pieptul şi
coapsele pregătite pentru sex, scula arcuită înăuntru
răspândindu-şi sămânţa pe buzele lui Yin, bestiile dansează
în Siam, cântă arii de operă în Moscova,
băieţii mei zăbovesc în amurg pe verande, îmi fac intrarea
în New York, îmi cânt muzica de jazz la un Clavecin

[...] Citeşte tot

poezie de Allen Ginsberg din Howl şi alte poeme, Antologie (1947)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unjusa, ploaie de toamnă

Sub o pânză fină de ceaţă
gânditori somnoroşi cu ochi visători
privesc cerul
Ei spun că de fapt au fost trei dar unul dintre ei s-a urcat
şi-a trecut marginea stâncii
Cei doi Buddha au încă spinările lipite de
piatră
într-o zi le va veni rândul să se înalţe
şi se va naşte o lume nouă
Pe străzile din Seul
bărbaţi tineri femei tinere
fragmentează timpul,
agăţându-se de secunde
Vânzând cumpărând
Creând inventând căutând
Ei se gândesc încă la cei doi Buddha
visând pe munte
la Unjusa
Coloane de nori
ridicându-se în mijlocul frunzelor roşii ale toamnei?

[...] Citeşte tot

poezie de J.M.G. Le Clezio, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!