onoare şi timp

* * *

a venit timpul
să-mi eliberez cuvintele
pe cuvânt de onoare

poezie de Louis Savary din Un poem nous separe, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pe-un om ferice ani in şir, îl poartă
de-o dată-n chinuri, ora sunătoare
sau, din lumini de neam si de onoare,
secunda-l trece printr-a beznei poartă.

Nu este lucru schimbător sub soare
ne-învins de moarte, nesupus de soartă.

poezie celebră de Michelangelo din Michelangelo - Poezii
Adăugat de B. Vladislava
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crescând prin veacuri zelul
Şi ocrotind valoarea
Noi am păstrat duelul
Ce-a dispărut? Onoarea!

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinstea şi onoarea

De caţi în lumea largă, de-ai căuta o viaţă,
Nici cinstea, nici onoarea nu le găseşti la piaţă;
Căci cinstea şi onoarea nu le obţii cu bani,
Şi-odată ce-s pierdute, pierdute-s peste ani.

pamflet de George Budoi din Cinstea şi necinstea (3 noiembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Onoarea de-a vă cunoaşte (1)

Bujorul înflorit chiar pe obraz
e cea mai gravă circumstanţă
însă îngăduiţi şi-acest extaz
să vă admir de la distanţă

E cea mai gravă circumstanţă
să fii poet în timp de criză
când doar prostia-i în vacanţă
tu eşti mereu parcă în priză

Să fii poet în timp de criză
hai îngăduiţi şi-acest extaz
să fie poezia cea din urmă miză
bujorul înflorit chiar pe obraz

Nu-i cea mai gravă circumstanţă
să fii cu cerul în balanţă

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 septembrie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetate total eternă (acrostih)

Avem o cetate absolut eternă la loc de onoare
Leagăn de civilizaţie şi unitate desăvârşită
Binecuvântată fie cetatea albă cu ziduri roşii
Aici bate o inima sacră de ţară unificată

Iată lumină mare pentru naţie a răsărit aici
Un vis sublim de veacuri tot aici s-a împlinit
Leii naţiunii au repus roata istoriei pe făgaş
Istorie sacră cu majuscule au scris acolo titanii
Acum şi peste veacuri să trăim în pace sfântă.

acrostih de David Boia (17 noiembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie

Românii de pretutindeni
Onoare aduc azi patriei-mamă,
Mândri de neamul nostru,
Această ţară ce a rezistat de veacuri,
Nicicând cedând cotropitorilor,
Intotdeauna noi aici vom fi,
Acelaşi neam, din străbuni lăsat.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu se compară cu zborul pe o bicicletă Schwinn

___ Încă îmi mai pot aminti zilele copilăriei
cât de plăcut era să arunci cu bulgări de nămol
şi să te joci cu broaştele râioase nu cu fetele
__ Era în regulă ca un băiat să fie băiat
să se lase la vale de pe cel mai înalt deal din apropiere
fără cască de protecţie pe o bicicletă Schwinn
cu picioarele urcate pe ghidon era şi mai mişto
nu-i trecea nimănui prin cap c-ar fi fost ceva periculos sau iresponsabil

__ Erau copaci în care să te caţări şi pe care să-i strângi în braţe
__ Erau fortăreţe de apărat şi pistoale cu capse şi onoare băieţească
__ Era dreptul copilului de a fi o fiinţă liberă
cu intruziunea ocazională a spanacului... a salatei... sau a căzii de baie...
__ Tehnic vorbind viaţa mea s-a sfârşit la vârsta de unsprezece ani...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Papaya

S-a copt alaltăieri papaya la Mizil
În livada unei foste verişoare
Şi-am mers la miezul nopţii să-i culeg un kil
De pe gât, de pe buric, de pe picioare.

Ce lună plină văzut-am în livadă
Când hainele pe noi nu au mai stat!
Ne începuseră şi palmele să vadă
Ce sol fierbinte are luna! Ce transpirat!

Şi am văzut şi stele după aceea,
Mai toate verzi, ca ochii verişoarei,
Eu îi şopteam pe la ureche "ah, Andreea"
Iar ea uita, gemând, preceptele onoarei.

A fost o noapte lungă de cules papaya
Cu simţurile-ntinse hăt, prin galaxii...
Noroc că am o altă fostă verişoară la Strehaia
Ce merge goală la cules de struguri, printre vii.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Sorin Stoica
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lady Blues

m-ai învăţat să dansez pe cerul înstelat şi plin de speranţe fără temei,
paşii noştri au cutremurat carnea zeilor,
au răscolit amintirile tuturor amanţilor legaţi de promisiuni imposibil de respectat...
de mână cu tine, timpul s-a scurs cu totul altfel.
zilele au fost lungi iar nopţile incandescente, având gustul şampaniei amestecate cu sânge.

m-ai învăţat să cânt în preerie când animalele îşi căutau pereche iar oamenii îşi alegeau mormânt.
vocea mea a răsunat puternică, ca un fragment din armonia absolută a durerii.
ploile au încercat să ne şteargă paşii ca un duşman fără scrupule, fără onoare,
cântecul nostru s-a aşezat ca un covor fermecat între iubire şi banal
iar moartea a plâns nefericită pentru că îmbrăţişarea ei nu e de ajuns.

m-ai învăţat să te iubesc într-un fel în care nu voi mai putea iubi pe altcineva.
cuvintele bluesului ne-au legat tinereţea de o cauza pierdută.
de aceea toamna vine cu miros de gutui ascunse în sânul tău
şi frunzele îşi ascund culoarea departe de iubirea mutilată de timp.

la sfârşitul unei zile în care nu eşti,
ridic un alt castel de nisip,
departe de tine.

poezie de Eduard Dorneanu (19 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!