Poezii despre poluare și păsări
poezii despre poluare și păsări.
* * *
Mie dor, de cerul copilăriei mele nepătat,
Unde se zbenguiau în voie păsări nestresate
Și fluturi minunați ce-au dispărut,
În ploaia poluării avansate.
poezie de Valeria Mahok (25 septembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșitul lumii?
Păsările cerului
S-au rărit și au răgușit.
Apele, în furia lor nebună
Rup totul în cale,
Și furia cerului s-a dezlănțuit.
Hainele vii ale naturii,
Pe nesimțite,
Își schimbă culoarea în gri.
Soarele nemulțumit topește
Minți sclipitoare,
Răutatea e în floare,
Poluări alese
Oamenii au îmbolnăvit.
Limbile amestecate
Nu se mai înțeleg,
Chiar și animalele au înnebunit.
Ce e cu tine, lume?
Te-apropii de sfărșit?
Doamne! Ne-ai dat viață
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (19 iunie 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zefirul mângâiat
de luna perfect galbenă
rotundă ca un ban
nu se mai vede-n apă
balta a secat de câteva zile
câțiva pești au fost prinși
de mâlul uscat acum
au rămas în cozi
gurile trag aer poluat
unii au fost ciuguliți de păsări
alții se zbat în papură
berzele s-au plictisit să-i culeagă
soarele îi stafidesc
broaștele se perpelesc pe șoseaua
care taie balta
sunt desfigurate de ciocurile ciocan
unele stau pe jumătate mâncate
pe jumătate uscate
capurile amputate de răpitori
picioarele smulse stau lângă burțile
larg căscate din care ies furnicile
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nierika bleu
Aidoma veșniciei ce umple o seră,
ceasul de bord din adânc.
Valurile vor veni cu plângeri
de urme rămase pe scări de cabine,
ori pe panouri de șoapte
călcate de omniprezență,
până ce noaptea se va minți amintire,
până când sufletele care odihnesc în cușete
se vor deprinde cu pasul peste santine,
dorind să se alcătuiască pe sine
într-o nemaivăzută maree maternă.
Cât nu se respiră se stârnesc amintirile,
ochii ce nu se pot închide abisul despică,
da, urmele au rămas prăfuite
ca niște tipare tolerate de unde
sub lumânări cândva aprinse a rugă.
Ocean disperat de epave, aproape și plin
și lucitor în luna portocalie
[...] Citește tot
poezie de Vasile Durloi (aprilie 2011)
Adăugat de Vasile Durloi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre poluare și păsări, adresa este: