prietenie şi suflet

Ne cheamă pădurea

Veniţi, ai codrilor prieteni,
Veniţi la ei, cu suflet viu,
Veniţi cât brazii mai au cetini,
Veniţi cât nu e prea târziu!
Pădurea e izvor de viaţă
Şi-n ea strămoşii-au mers mereu
Ca-ntr-o biserică măreaţă,
În care cântă Dumnezeu!

poezie de Vasile Militaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet la tavă

Aseară, la un şpriţ
Amicul meu şi-a pus
Sufletul pe tavă.
Mă uitam, când la el,
Când la suflet...
Sufletul era mare
Dar... gol pe dinăuntru!
Se vedea cu ochiul liber
Interesul care se ascundea
După câteva fire de omenie.
M-am ridicat şi-am plecat.
Ajuns acasă, mi-am pus şi eu
Sufletul pe tavă.
Ca să vezi şi-al meu era,
Tot gol!
L-am întors pe toate feţele,
Dar nimic!
Şi mi-am pus întrebarea:
- Ce, Doamne iartă-mă,
Umblăm cu sufletele goale?!

poezie de Stefan Băiatu (17 septembrie 2008)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bblioteca din bibliotecă

Prietenul vechi ca vinul
şi rar ca potopul este bibliotecar
îl caut mereu prin cărţi
el însuşi fiind un morman de cărţi
încât nu mai sunt sigur
în care bibliotecă mă aflu
mai ales când nu ne-nţelegem
mă gândesc că de-o muri cândva
din el vor ieşi două suflete
unul al său şi unul al bibliotecii

poezie de Marin Ifrim din Fotografii cu cântec
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 31

Sufletul tău, iubit e cu tăria
Mai multor inimi ce poate-au murit
Şi-n el Iubirea-aduce bucuria
Unor prietenii ce s-au sfârşit.
Căci câte lacrimi sfinte şi supuse
Nu mi-a furat din ochi iubirea dragă,
Ca un profit pe sufletele duse,
Dar ce-am salvat, în tine-acum se bagă!
Tu eşti mormântul moartelor iubiri
Plin de trofee de iubite reci
Care-au lăsat ce-i bun, ca tu s-admiri
Şi să profiţi de ce-au avut pe veci.

Căci chipul lor iubit îl văd în tine,
Iar tu mă ai acum întreg pe mine.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul tau

Şi-n lumea asta sufocată
De-atâtea suflete ingrate,
În care aeru-i mai scump
Decât o sută de păcate,

Mi-e umbra singurul prieten
Ce încă nu m-a părăsit
Şi cutele adânci pe frunte
Vădind că timpul n-a murit.

Doar chipul tău se odihneşte
Surprins pe-a ochiului retină.
În lumea asta-ntunecată
El îmi e singura lumină.

poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

ZAMBETUL...

Zâmbetul e adiere,
Primită din Paradis,
Alinare, mângâiere,
Ce îţi face viaţa vis.
Zâmbetul întinereşte,
Speranţă nouă aducând,
Prietenii ţi-i înnoieşte,
Sufletul întinerind.
Zâmbind înfruntă viaţa,
Fă-i bucuriei loc,
Zi, bună dimineaţa,
Şi zâmbiţi vă rog.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opreşte

Opreşte!
A răcnit sufletul,
Opreşte să mă dau jos!
Sunt sătul de-atâtea corvezi,
De-atâtea determinări, obligaţii şi legi,
Eu am fost făcut să fiu liber.
- Nu pot să mă opresc,
I-a răspuns pământul,
(Pământul din mine),
Dă-te jos din mers,
Dacă-ţi dă mâna
Şi fă-o chiar acum,
Când eu o să virez
Spre scârbă şi tină.
Dă-te jos în cer,
Prietene de-o viaţă,
Te iau când revin.

poezie de Opreşte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câine

Cu ochii aţintiţi îşi priveşte-n ochi stăpânul,
Gardă omului bogat şi prieten omului sărman:
Bucuria, consolarea şi completarea fiinţei tale,
Singurul suflet credincios în acest veac viclean.

poezie de George Crabbe, 1754-1832, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opreşte

Opreşte!
A răcnit sufletul,
Opreşte să mă dau jos!
Sunt sătul de-atâtea corvezi,
De-atâtea determinări, obligaţii şi legi,
Eu am fost făcut să fiu liber.
- Nu pot să mă opresc,
I-a răspuns pământul,
(Pământul din mine)
Dă-te jos din mers,
Dacă-ţi dă mâna
Şi fă-o chiar acum,
Când eu o să virez
Spre scârbă şi tină.
Dă-te jos în cer,
Prietene de-o viaţă,
Te iau când revin.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare pentru voi, prieteni

De la mine gânduri bune
şi o caldă-îmbrăţişare.
Sufletul vostru s-adune
toate razele de soare.
Fruntea să vă-împodobească,
în ani, viaţa vă sporească.
Fericire să v-aducă,
s-aveţi sănătate multă.
La răspântie de ani,
Eu vă urez, LA MULŢI ANI!
Viaţa să vă fie plină
de belşug şi de lumină!

poezie de Dumitru Delcă (31 decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!