Poezii despre proteste și suflet
poezii despre proteste și suflet.
D-na Meyers
El a protestat câtă viață a mai avut,
Iar ziarele au mințit cu rea credință în privința lui,
Cum că n-ar fi fost vinovat de moartea Minervei,
Ci doar ar fi încercat să o ajute.
Sărmanul suflet căzut în păcat nu putea vedea
Că chiar voind să ajute, cum pretindea,
A încălcat legile omenești și pe cele divine.
Trecătorilor, luați aminte la vechiul avertisment:
Ca să aveți viață fericită
Și să fie pace în jurul vostru,
Iubiți pe Dumnezeu și păstrați poruncile lui.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visuri
Vreau o societate nouă,
În care cartea să primeze,
Nu numai hoți să protesteze...
Furând cu mâinile amândouă
Doresc balanță, echitabil,
Nu comunism, săraci egali,
Conduși de schizo' infernali...
Lozinci, cu creier incapabil!
Tânjesc jalonul de valoare
Ce-ar măsura palme bătute
Și minți cu suflete umplute...
Că proști conduc și doare, doare!
Visez c-o zi voi fi-ntr-o țară
Dorită obcină de-o lume
Din naștere, cu-același nume,
C-o graniță, cât tot... afară!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 octombrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e sufletul
mi-e sufletul de-acum drumeț pribeag
privirea mi s-a încleiat pe-un ram
iar corbii cu sutanele macabre
îmi croncăne prohodul pe la geam
și Doamne ce duhoare se desprinde
din trupul care zace în sicriu
acum că sunt o mână de țărână
mi-e dor de învelișul Tău cel viu
aș vrea să țip buchete de proteste
un glas de valuri sparte mă îngână
(mi-e dor de vina ta
și judecata aspră a ta
în trup și în plete)
dar peste ele viermii stau pe-o rână
și Doamne ce duhoare se desprinde
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criză de normalitate
politici murdare transpuse în fapte
au purtat țara din criză în criză
lumea e invadată de vulturi de noapte
ce au pătruns în spații fără de viză
glia e vândută bucată cu bucată
lutul în adâncuri se zvârcolește
zei duc luptă neagră mistificată
lumea în deznădejde orbecăiește
se adună oameni la protestul din stradă
invocă fericirea de viață normală
jos ciuma roșie e scris pe pancardă
pline de vaiete suflete se răscoală
un cer plin de stele mă pune în gardă
Dumnezeu nu-i lasă pe români să piardă
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninsoare târzie
Ninsoarea târzie, de astăzi mă doare
Și vise-amurgite din nou îmi trezește;
Vorbim despre toate, nimic de ninsoare,
Dar Zâna Zăpezii natura albește.
Și ninge, și ninge! Atâta de straniu
Zapada se-așterne un voal de mireasă
Și-n lumea prea plină de-atâta uraniu
Mi-e dor de odihnă, mi-e dor de acasă.
Târzia ninsoare în ochi mă izbește,
Mă ninge sălbatic, mă ninge mereu,
Mă-apasă pe umeri și-o rabd nefirește
Că-mi spune ceva despre sufletul meu.
Mă doare năvalnic târzia ninsoare,
Așa precum toamna mă dor toți cocorii!
Pe sufletu-mi trist și fără-alinare
Zăpada se-așterne protest al candorii.
poezie de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Lasă-ți sufletul să plângă
Când o vrea și cât o vrea...
E nevoie să ajungă,
Să-și mai spele o rană grea.
O lasă-mă,
Lasă-mă, Doamne, iar
Să văd lumea din jur,
Dă-mi acest dar!
De atâta greu...
Mi se topește sufletul meu,
Lacrima văzul meu îl albește,
Lacrimă, sufletul meu obosește,
Orbește...
Strigăte, proteste în mine, mă înec...
Șoapte, rostite-n surdină!..
Doresc peste tot să pășesc, să trec!
Și... caut lumină, Lumina din mine!..
[...] Citește tot
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Protest
si oare ignoranta-i sentiment??
eu cred ca-i doar impediment
pentru a te preface surd si mut
si anu vedea cat te iubesc de mult
si oare chiar nu iti mai pasa?
si oare totul se rezuma la cuvintul lasa????
unde-a disparut acea iubire???
nu o mai gasesc nici in nestire!!!
si undes toate clipele dulcii
parca s-au facut toate-n prostii!!!!
si unde esti?? de ce nu vii
sau macar scrisori de ce nu-mi scrii
imi lasi sufletul asa pustiu si gol
lasind al pasiunii vint sa bata mai domol
si tot ma lasi pe val incet
sa te iubesc si sa regret..
poezie de Elena Scaletchi (25 ianuarie 2012)
Adăugat de Elena Scaletchi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea aceasta mă doare încă de la naștere
dar m-am străduit să strig din ce în ce mai rar
protestul l-am mutat în adâncul sufletului
apoi mi-am văzut de învățat mersul
fuga de răspundere
și toate celălalte forme de mișcare
eliptice paraliptice olimpice daciade
până la teleportare
gândul meu sare oricum dintr-o lume în alta
cum sărea serghei bubka peste toate limitele
de mic ascult cântecul stelelor
și potrivesc cuvinte într-un libret inutil
în felul meu ciudat chiar de la prima strigare
doar în loc de mamă am spus "nu-i bai"
foamea este motorul care mișcă lumea spre înainte
iar prima mea căutarea a fost firească
sânul generos al mamei
de atunci mă perfecționez continuu
cunoștiințele mele sunt atât de complexe
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărțile pe care nu le-am scris
stau cuminți. nu plâng, nu se vaită, nu cer. așteaptă
când și când ies la poarta sufletului și privesc lung către niciunde
e modul lor de a protesta. în tăcere.
cuvintele pe care nu le-am rostit sunt cumva diferite
sapă la temelia încrederii și caută scăpare
chiar dacă știu că niciodată nu vor apuca limina tiparului
tăcerile mele sunt ca albastrul cerului. senine.
norii vin și pleacă. culorile se amestecă liniștit sau cu violență
dar albastrul rămâne albastru și tăcerile rămân tăceri
din adâncul neundelui atotcuprinzător se ridică imaginea unui arbust
ce se încăpățânează să trăiască. nisipul se strânge în jur ca o cazemată sufocandu-l,
dar el tot mai are puterea să ridice câteva frunze la soare, dezvinovățindu-se
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omagiu femeii
Alegerea-i o-nțelepciune,
Ca ziua ei, femeii-n lume,
Să fie la-nceput de martie,
Omagiu și protest pentru dreptate.
La noi, pe plaiul plin de soare,
De ziua ei e sărbătoare,
O sărbătoare a primăverii,
A bucuriei și-afirmării.
E dârză și are îndemânare,
La trup mai mic, un suflet mare!
Gândirea ei, ca rod al minții,
Întregește sensul biruinții.
Prezentă-i pe scena mare,
Frumoasă... cuceritoare,
La patul greu de suferință,
Cu dăruire, cu știință.
O ne-ntrecută țesătoare,
Profesoară, învățătoare,
Aduce auru-n ogoare,
Cu chipul vesel, ars de soare.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Iordache din Gânduri în patru rânduri de 8 martie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre proteste și suflet, adresa este: