Poezii despre rochii și timp
poezii despre rochii și timp.
Creion
Luna umblă printre case
Îmbrăcată-n ceață fină.
Ornicele bat de șase.
Fiecare-i lună plină.
Noi ne ducem printre luni,
Filosofi și domnișoare,
Culegînd prin foi de pruni
Stele albe, mărțișoare.
Îmbatîndu-se cu ochii
Își întoarce capul, una,
Sprintenă prin faldul rochii.
Și atunci bătu și luna.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri, 1980
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când luna
Când luna și femeile se plimbă în rochii înflorate
Mă uimesc ochii lor, genele și întreaga mașinărie a lumii.
Îmi pare că dintr-o atât de mare apropiere
Ar putea izvorî în sfârșit adevărul definitiv.
poezie celebră de Czeslaw Milosz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
te iubesc fără aer
sui everestul desculță
cu luna rochie lungă pe mine
ascultând traviate din vulturii mei
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Faute De Mieux
Călătorii, artă, necazuri, zambile,
Un sărut, o rochie, o rimă
Nu spun că-s hrană pentru inimă,
Ma-ajută totuși să mă petrec prin zile.
poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna pogorâse pe rochia ta
Luna pogorâse pe rochia ta,
Luceafărul ți se clătina pe creștet.
Cine a sfâșiat luna, cine?
Cine a stins luceafărul, cine?
Când treceai, daliile zâmbeau,
Când treceai, casele își deschideau porțile.
Ieri fremătau încă pădurile,
Casele și-au tras peste ochi obloanele grele.
poezie celebră de Zaharia Stancu (1940)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te caut
Te caut
în fire de praf
insist
cu degetele vântului
te caut
sub rochia lunii
insist
în noaptea tăcută
te caut
cu puterea gândului
insist
sub plapuma de nori
încă te mai caut...
poezie de Iulia Pascaru
Adăugat de Iulia Pascaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Luna
Motto:
Te-am luat în palmă, ca pe porumbiță
Și spre cerul albastru încet te-am ridicat.
Nemaivrând să pleci, de iubire plină,
Te-am luat cu mine, jos, la horă în sat.
Știu, ești obosită, Luna mea frumoasă,
Tu de veacuri bune bolta ai colindat
Doar o dată în viață, tare însetată,
Ai venit din ceruri jos la baltă-n sat!
Ai pășit cu teamă printre trestii înalte,
Rochia de raze blând ai dat-o jos,
Apa din băltoacă plină de uimire
Savura parfumul fin și armonios.
Când buzele-nsetate încet se liniștiră
Chipul tău mirific s-a înviorat.
Balta de iubire e în ochi la mine,
Doar în apa asta tu vii la scăldat!
poezie de Nicolae Rolea (21 iunie 2009)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grădina vâlcelei aurii
Poveștile iubirilor mele înalță pulberi dulci;
Ape liniștite, ierburi nonșalante.
La asfințit, când păsările strigă-n vânt, cad petale
Ca rochia de pe o fată acum mulți, mulți ani.
poezie de Du Mu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec
Noaptea cade-ntunecoasă,
Oastea trece la bătaie,
Iar pe stânca aburoasă
Arde luna cea bălaie.
Ai, băieți, p-acele maluri
Unde armia s-adună,
Unde Oltul geme-n valuri
Să ne batem împreună.
Mândra mea cu față albă
Și cu buze rumenite
Dete spre această salbă
Și paftale aurite,
Dete salbă la domnie
Și paftale și rochiță.
Însă mie, însă mie
Mi-a dat dulcea ei guriță.
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea
mă-nvăluie toamna
cu umbre cărămizii
și frunze veștede
mi se zbat lângă tâmplă
lasă-mi timp
doamna mea
între noapte și zi
o răsuflare și alta
curând
voi îmbrăca
rochia neagră a iernii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre rochii și timp, adresa este: