Poezii despre superficialitate și viață
poezii despre superficialitate și viață.
Viață modernă
Trăim banal și superficial
Urările se fac de complezență
Ne mai lovește moartea c-o absență
Ca să ne ancoreze în real.
Emoții schimbăm cu un biet ecran
Nu mai e timp nici de-o cafea banală
Te mulțumești cu una virtuală
Facebook zice: "A mai trecut un an!"
Singur alegi să-ți faci viața un chin,
Te plângi:"N-am timp!", dar comentezi aiurea
Postări anoste, și te pierzi cu firea
Pentru probleme ce nu-ți aparțin.
De multe ori nu apuc să muncesc,
E vital să văd postările toate,
Nu pot trăi ruptă de "realitate",
Viață modernă, de-aia te iubesc!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O zi clară și fără amintiri
Peisaj fără soldați,
Fără gândurile oamenilor morți,
Așa cum erau ei acum cincizeci de ani,
Tineri respirând în aerul plin de viață,
Tineri pășind prin ziua însorită,
Aplecându-se,-n uniformele lor bleu, să atingă ceva,
Astăzi mintea nu mai este parte a vremii.
Astăzi aerul este limpezit de orice.
Are cunoștințe doar despre nimic
Și curge peste noi fără niciun rost,
Ca și cum nimeni dintre noi n-a fost vreodată pe aici
Și nu se află nici acum: în acest spectacol superficial,
În această invizibilă activitate, în această logică.
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O lume...
Creație sau evoluție în timp
Obișnuit o denumim, "o lume"...
E-un simplu obicei de-a da un nume;
Cum vara-i pururi, tot același anotimp.
Cât de perpetuu credem în peren
Și nu distingem fondul, superficiali!
Luăm tot, convinși că suntem imortali...
Trăim iluzia de veșnic, parte din refren.
De ne-am admite-o purure inconsecvență
Știind că-ntr-o secundă milioane mor,
Am renunța la dreptul unic d-autor...
Ne-am fi schimbat ideea despre existență.
De-am ști că lumea-i alta-n fiecare zi
De la microb, ferigă, fluture, varan
-Scheletele din morți, ce-s cât o țară, într-un an-
Am fi mai buni, fără excepții, sigur ne-am iubi.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeții azi
Am tot mai mult convingerea că poezia-i demodată,
uitată-n superficial
ca și cum ei, ăi, autorii, ar fi un fel de nimeni, ori neisprăviți,
niște bieți versificatori
idealiști, fără de judecată,
ce scriu așa câte ceva, aproape teatral,
departe rău de realitate, chiar smintiți
-așa cum s-a și demonstrat de atâtea ori-
căci lumea nu mai are niciun gust de versuri,
e atât de complicat
și ineficient,
o vorbă goală, o neseriozitate;
cum te-ai sili să dai ce știi, când nimeni nu-i, n-ar asculta, un fel de impostori
și ai trăi 'ntr-un turn de fildeș, un palat,
cum ultimul ajuns, un decadent,
o banalitate.
Se pare că e un cerc închis,
în care liricii se citesc între ei, sau nu,
mai mult se laudă cât, cred că-n avantaj le este,
să aibă fiecare-n parte, la rându-le, vreo apreciere-
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog inexistent
Întâmplător treceam pe strada vieții...
Tânăr ducea pe un bătrân de mână.
Amurg era, din cursa tinereții,
Și altă zi, trecuse de nebună.
Veneau unul din altul, din copil
Și aveau traseu deja prestabilit.
Nici nu știau, cât va dura exil;
Că-aleea nesfârșită, se înfunda-n sfârșit.
N-aveau, de fel, prea multe de vorbit,
Pășeau fără o țintă, în ritm la fel.
Doar gând îi depărta, nestăpânit...
Inimi fugare, suflet băiețel.
Bătrânul, ce-și făcuse experiență
Și rațiuni din sute de trăiri,
Știa că acuplarea-i impotență;
Nu asigură... multiple omeniri.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Popor fără istoric
De ce se scrie într-una istoria în fals,
N-ajunge oare sângele vărsat?
Ne închipuim că viața-i tot un vals,
Am și uitat, că dansul pe cadavre e-un păcat?!
Și cine-o scrie, nu știm. Nu întrebăm
Ce interese au, de ce-s meschine.
Suntem total indiferenți și-i acceptăm
Și umplem țara, neamul, lumea de rușine?!
Nici de-adevăr nu mai avem habar,
Trăim doar ca să trecem zile-n rând.
Nici la părinți, n-avem un gând măcar...
Ce-a fost demult, se șterge, preferăm " curând"?!
La școli copiii învață- vorba vine-
Despre contemporani futili și-anoști...
N-au etalon, să învețe zborul la înălțime!
Vrem viitor, de superficiali, de-agnostici, sau de proști?!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Superficialul
Ciudată-i moda, fals e stilul
Ce-și promovează-n sârg facilul,
Creând trunchiată calitate
Pretinsă-n popularitate.
Devotament e ipocrizie,
Exemplu de diplomație
În reușitele puterii
Predestinate strict averii.
Opozanți nu sunt adversari;
Se reciclând în demnitari
Mascați în zilnic rol de bal,
Pledând onestul teatral.
Opiniile sunt induse
În minți scurt-circuitat reduse
În subiecte comandate
De analiști... fabricând date.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alege viața pură
Prea ocupat, ca să privești realitatea,
Gol pe dinăuntru, ți-ai vândut de mult identitatea.
Vrei echitate?
Tu tot mai crezi că libertatea e undeva, departe?
Îți lași visele deoparte, ca pe o carte, prăfuită pe o masă de sticlă ce nici nu coboară dar nici nu ridică,
Nimic, căci "ceva-ul" pare prea greu,
Plăcerea îți stă acum în monezile ce te privesc din portmoneu.
Lupți împotriva dogmelor și a sistemelor,
Însă îngenunchiezi la picioarele consumerismului și antenelor.
Știi deja că nu îți face bine, să fugi de umbra ce se tot ține după tine,
Să negi superficialitatea ce ți s-a lipit de minte ca mierea de albine.
Nu este dulce, și nici nu a fost vreodată,
Băiat sau fată, needucat sau educată, lumea tot pare nedreaptă.
Strânge-ți laolaltă, forțele ce par să te fi părăsit, interoghează gândurile ce îți repetă zi de zi că nu ești văzut, dorit sau iubit.
Respiră pe beat, și lasă-ți inima să cânte odată cu tine, dezbracă-te de judecată și sari gol în marea caldă,
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aventura
Cât de profund se naște, în superficial,
cu timp și curs mereu neașteptat
și cu sfârșitul, un eventual
poetic, sau real... Riscat!?
E parcă o călătorie
fără nimic de convențional;
cu minte, suflet sau din datorie
neîndeplinită inerent, nenatural!
Este particula de un menit astral,
de-un tot făcut total imprevizibil,
fără rol scris; un "improviso" teatral
"live"... Ne sfidând inteligibil!
Are un gust aparte, fremătând
printre fiorii de-un sublim necunoscut
indus; doar înțelegerea îl relocând...
"No self control"... "K. O." de-un upercut!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gaudeamus igitur
Ne aflăm în anul 2222,6485110..., număr irațional,
fiindcă și copiii din școala preliminară știu că
nici timpul nu se măsoară exact, fiindcă procesele senzoriale
ale omului încă pot fi perfecționate și funcționarea lor simultană,
sinergică și mondială,
poate să fie îmbunătățită să ofere un progres continuu al preciziei
aparatelor de măsură și altor roboți extrem de inteligenți.
De mult timp am ajuns să măsurăm și timpul cu inexactitate.
Învățăm desigur toate istoriile comparate, inclusiv filozofia străveche
care spunea că omul e măsura tuturor lucrurilor.
Plutim așezați pe toate celelalte simțuri ale celorlalți oameni ai secolului 23,
și totuși simțim pământul de sub noi,
așa precum prințesa lui Andersen simțea bobul de mazăre prin 20
de saltele. Știm că omul are 23 de perechi de cromozomi, dar
specialiștii consideră că nu ne apropiem de sfârșitul lumii,
mai ales fiindcă am renunțat la pretenția că putem măsura timpul
cu exactitate, fiindcă și timpul este o categorie a materiei și spiritului,
o formă exactă numai ca idee, la fel ca spațiul.
Până și copiii cei mai mici care știu să vorbească deja
[...] Citește tot
poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre superficialitate și viață, adresa este: