Votate recent, pagina 3
Această listă prezintă ce s-a votat recent și este destul de dinamică.
Concert extraordinar
Iar mi-am dat foc la căruță
la rapidul meu de Botoșani
cântă-n rai sublimul Guță
sper s-ajung în câțiva ani
poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (24 iunie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu. Cel mai recent, Agamiță [din public] a spus:Prin urmare, și Guță merge în Rai! Și va cânta acolo, non profit, în vecii vecilor, amin... Un motiv în [...] | Citește tot comentariul
În calculatorul lui Dumnezeu paraziții dracului își fac de cap
Căutat oameni pe pământ
aplicația însă nu permite
restart raiul un cuvânt
restul maimuțe și termite
poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doină zic și doină tac
Frunză verde țară-albastră
cum de ești tu doar a noastră
și nu ești cum vor dușmanii
doar Grădina Ghetsimani
poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (12 mai 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
În cea mai bună dintre lumi
Când ca o speranță dusă
domnilor eu tac în rusă
câinele mă latră în engleză
doar așa de antiteză
poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (31 iulie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu. Cel mai recent, Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus:Frumoasă poezie.
SOS viața la țară
Iarăși îmi atacă banca
sărăcia milenară
statul urlă tacă-ți fleanca
achită-ți viața la țară
poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (8 august 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă crucea părăsită
La o margine de codru, pe-o colina însorită,
Lângă potecuța-ngustă, stă o cruce părăsită.
Răstignit in patru cuie, prăfuit de ani și vreme,
Stă Hristos uitat și singur, peste El timpul se cerne!
Doar un biet copil ce zilnic paste turma de mioare
Se oprește să se-nchine, și se-ntreabă cu mirare:
"- Cât mai poți să rabzi, Hristoase, cuiul și singurătatea,
Nu Ți-e frica de-ntuneric când se-așterne-n codru noaptea?
Nu Ți-e foame, nu Ți-e sete, n-ai pe nimeni lângă Tine,
Ești și Tu la fel de singur, ești orfan la fel ca mine?
Eu pasc turma de mioare ca să-mi dea un colț de pâine,
Cel ce e stăpân pe turmă... azi îmi dă... dar nu știu, mâine!
Ți-am adus un colț de pâine, e mai veche, dar e bună,
Sunt prea mic... nu pot ajunge, să-ți dau jos acea cunună
Și să-Ți scot din frunte spinii, care pielea Ți-au străpuns.
Cum sa fac, că-s mic, Hristoase, și n-ajung așa de sus?
[...] Citește tot
poezie de Eliana Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiesc!
Sufletul meu,
un câmp de maci
înfloriți,
striviți de copitele cailor
ce mi-au trecut în galop
prin viață.
Le-au fost lăsate slobode frâiele
rănind și iar rănind petalele
prin cuvinte și fapte.
Iar el,
sufletul,
câmp însângerat la apusul soarelui,
ajuns altar de jertfă
și-a pierdut scânteierea.
Doar fumegă,
semn că ar fi ars
cândva
precum soarele.
Din când în când
luminat,
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (16 ianuarie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
- conopidă
- E leguma uimitoare
Care este hrănitoare
Și arată ‒ nu-i tăgadă ‒
Ca un bulgăr de zăpadă.
E-o legumă drăgălașă,
Ce hrănește, dar nu-ngrașă.
Conopida
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (13 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plânset și tril
Și dacă-n călimară cerneli n-or să mai fie,
Inima mea îți cântă, un tril de ciocârlie!
Iar de stiloul scrie de plânsetul din noi,
Te rog, poete, vino, dă ceasul înapoi!
"O călimară, un stilou, un ceas?
Un clopoțel, lipsit de glas?"
De', clopoțelul e lipsit de glas
Și-n călimară lacrimi au rămas,
Stiloul scrie astăzi, pentru noi:
Vă rog, nu plângeți, dați ceasul înapoi!
poezie de Iulia Mirancea (11 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii. Cel mai recent, Viorica Primăvară [din public] a spus:Am văzut acest text într-o scrisoare la Brăești de Buzău.
Musaca de vinete
Gheorghe, Yannis, Mustafa,
toți mănâncă musaca
și la sat și-n capitală,
musacaua orientală
e vestită și-i stă bine,
cu uleiuri de măsline,
rumenită la cuptor,
un meniu ispititor.
Vinete mai mari de ai
în bucăți, felii le tai
și prăjești în mult ulei
de măsline, dacă vrei,
separat într-o tigaie
carnea pui să se înmoaie,
orișice carne tocată,
cu piper condimentată,
ceapă multă, usturoi
numai un cățel sau doi,
la final presari nucșoară
și verdeața necesară
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec din Bucate Rimate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!